Plenul Senatului a adoptat o propunere legislativă privind transmiterea unui lac din domeniul public al statului şi din administrarea ”Apelor Române” în domeniul public al judeţului Giurgiu şi în administrarea Consiliului Judeţean Giurgiu. Este vorba de lacul de acumulare Grădinari, inclusiv digurile de contur Zorile şi Podişoru, pârâul Valea Ilfovăţ şi barajul Grădinari. Proiectul, iniţiat de senatorul PSD Tit-Liviu Brăiloiu, a fost adoptat cu 78 de voturi ”pentru”, 18 ”împotrivă” şi o abţinere. Potrivit expunerii de motive, este vorba de realizarea unui unui proiect intitulat ”Spaţiu pentru pescuit sportiv şi agrement”. ”Zona în care va fi amenajat spațiul de agrement beneficiază de un Potențial turistic natural deosebit ce va permite practicarea unui turism de calitate”, afirmă inițiatorul. Proiectul va fi trimis Camerei Deputaților, for decizional.
Chiar dacă proiectul este semnat de Tit-Liviu Brăiloiu (senator PSD de Constanța), susținătorul din umbră este Niculae Bădălău, senator PSD de Giurgiu.
Rapoarte
negative, ignorate
Proiectul a strâns 78 de voturi pentru, deși PSD are doar 64 de senatori, iar ALDE nu a sprijinit inițiativa (directorul filialei Pitești a Apelor Române, care deține în prezent lacul, este membru ALDE). De asemenea, Biroul Permanent al Senatului a stabilit ca proiectul să fie discutat în procedură de urgență. Mai mult, senatorii au ignorat raportul negativ al Comisiei de administrație și avizul negativ al Comisiei pentru Mediu. Or, în raportul de fond al Comisiei de administrație se invocă o decizie a Curții Constituționale (CCR) potrivit căreia, prin transmiterea unui drept de administrare către o unitate teritorială, statul nu poate constitui, în același timp, și drept de administrare. Comisia pentru Mediu s-a opus, menționând în avizul negativ că, potrivit datelor primite de la Ministerul Apelor, turismul este deja printre obiectivele administrării lacului, alături însă de alimentarea cu apă a unor localități, atenuarea undelor de viitură și tranzitarea acestora, irigații. Cu alte cuvinte, transferul lacului se va face pentru o singură activitate – turism – în dauna celorlalte, până acum principale – alimentare cu apă, atenuarea viiturilor sau irigațiile.
Întrebări
și răspunsuri
Semnele de întrebare au fost accentuate de faptul că finul lui Bădălău, Marian Mina, este președintele CJ Giurgiu, instituție care va administra lacul, dacă legea va trece și de Camera Deputaților. Mai mulți senatori PSD recunosc, neoficial, că Bădălău a făcut lobby pentru proiect, dorind grăbirea acestuia de teamă că Mina va fi debarcat și înlocuit cu un personaj favorabil lui Liviu Dragnea. Bădălău este în conflict cu Dragnea, pierzând postul de președinte executiv al PSD. Tocmai această grabă a dus la bănuiala că Bădălău nu este interesat doar de transferul la județ, ci și de un pas ulterior, care necesită prezența finului său în fruntea CJ.
Însă, potrivit presei locale, luciul de apă din zonele menţionate în proiect ar putea fi concesionate către mai multe persoane fizice şi juridice, iar unele contracte sunt în derulare.
Oficial, Bădălău susține că se gândește doar la binele județului. „Sunt fără contract, adică se fură de la stat, cei care le administrează acum, nemaiavând contract, sunt nişte hoţi. Sunt nişte hoţi, că fără contract nu mai au voie să scoată de acolo peşte, dar asta trebuie să găsească organele de ordine. Nu vreau să le iau nici eu, nici altcineva, vreau să le administreze judeţul pentru a realiza venituri şi acele venituri să se reinvestească în judeţ. Despre asta e vorba”, a susținut Bădălău. Însă argumentul referitor la combaterea ”hoților” ridică semne de întrebare, pentru că „Apele Române“ deja au reziliat unele contracte cu probleme. În această situație se află Dan Păsat, fostul baron de Giurgiu al PDL. Acesta a închiriat lacul în urmă cu zece ani, iar în prezent este în litigiu cu „Apele Române,“ după ce aceștia i-au reziliat contractul. Păsat, proaspăt ieșit din închisoare, îl acuză pe Bădălău că vrea să-l distrugă pentru a prelua lacul prin interpuși.
Au învățat din cazul Belina
Dincolo de explicațiile lui Bădălău, operațiunea are similitudini cu cazul Lacului Belina, cercetat de DNA, după ce lacul cu același nume a fost transferat de la „Apele Române“ la Consiliul Județean Teleorman, prin hotărâre de guvern. Însă există și diferențe esențiale. Transferul lacului din Giurgiu va fi realizat prin proiect de lege și nu prin hotărâre de guvern. Or, CCR a decis anul trecut, prin două hotărâri, că procurorii nu pot ancheta actele normative (discutând Ordonanța 13), dar pot ancheta acte administrative (cum ar fi hotărârile de guvern). Concret, asta înseamnă că DNA nu va putea ancheta modul în care s-a ajuns la adoptarea proiectului de lege privind transferul lacului din Giurgiu.
