Tendința inflaționistă se va manifesta și în trimesterele II și III din 2018, deși nu la fel de pregnant ca în primele trei luni. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat miercuri, la prezentarea Raportului asupra inflației, că, după saltul semnificativ din primul trimestru al anului, se preconizează că inflația va oscila în jurul valorii de 5% până la finele lunii septembrie. Această evoluție este, în principal, consecința modificării politicii de taxe și impozite de la începutul lui 2017, a creșterii salariilor în sectorul bugetar, precum și a recentelor creșteri ale prețurilor administrate și ale combustibililor. Cel mai mult s-au scumpit carnea și preparatele din carne, laptele și produsele lactate, pâinea și produsele de panificație, urmate de îmbrăcăminte, încălțăminte, telefonie, produsele de igienă, cosmetică și cele cultural-sportive.
Potrivit BNR, inflația se va domoli începând cu ultimul trimestru al anului, când va apărea o relativă plafonare a prețurilor, cu excepția celor la tutun și băuturi alcoolice. Totodată, deși unele prețuri se vor majora în toamnă, creșterea va fi mai mică decât în toamna trecută. “Inflația se va stabiliza cu cât ne vom apropia de aderarea la euro. Până atunci, 3% pe an nu sună chiar rău”, a spus Mugur Isărescu. Guvernatorul a explicat că inflația s-a accelerat rapid în ultimele 8 luni și că două treimi din inflație s-a datorat componentei exogene. Creșterea prețurilor la energie electrică, gaze și combustibili a avut un impact major în avansul inflației.
Modificarea prognozei de inflație a fost operată de BNR pe fondul unor presiuni inflaționiste mai reduse provenind din partea excedentului de cerere și a prețurilor bunurilor din import.
În februarie a.c., BNR a revizuit în creştere, de la 3,2% la 3,5%, prognoza privind inflaţia pentru finalul acestui an şi a estimat un nivel de 3,1% pentru decembrie 2019, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) în luna ianuarie. Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna martie la 5%, cel mai înalt nivel din iunie 2013, când a fost 5,37%, în condiţiile în care citricele s-a scumpit cu 11,79% faţă de decembrie 2017, potrivit datelor publicate în aprilie de INS.
Isărescu, îngrijorat de creșterea abruptă a salariilor
Potrivit guvernatorului BNR, piața muncii se menține tensionată în România, iar creșterea salariilor (n.n.- un factor inflaționist) nu va putea fi temperată. “Problema salarizării este una reală în România. Dacă nu sunt plătiți, oamenii pleacă să muncească în altă parte. Trebuie să vii cu ceva ca să-i păstrezi aici. Problema e ca aceste creșteri salariale să se tempereze puțin, nu să continue în ritm alert”, a spus Mugur Isărescu. Guvernatorul a subliniat că discuțiile cu Guvernul pe această temă sunt constructive, iar cei care spun altceva fac doar speculații politice. „Nu cred că cineva mai poate opri creşterile de salarii în România, putem doar să le temperăm. Banca Naţională nu se împotriveşte creşterilor de salarii, dar cerem de fiecare dată atenţie şi iar atenţie. Cum vreţi să-i oprim pe medici să plece, dacă nu le mărim salariile? Cum să oprim corupţia în spitale, dacă nu prin creşteri de salarii? Dar trebuie să fim atenţi, că majorările de salarii, create de tensiunile de pe piaţa muncii, se vor reflecta mai devreme sau mai târziu în preţuri”, a spus
șeful băncii centrale.
Temeri cu privire la companiile românești
Scăderea creditului neguvernamental (n.n. – cel acordat populației și societăților nefinanciare), consemnată în primul trimestru, indică faptul că firmele românești sunt slab capitalizate, a spus Mugur Isărescu. El s-a declarat îngrijorat cu privire la acest aspect, care dovedește că firmele autohtone nu sunt bancabile. “Societăţile româneşti sunt slab capitalizate. În terminologie bancară, nu sunt bancabile. Cum de s-a ajuns aici? E o poveste mai lungă. Eu vreau să vă spun, chiar să atrag atenţia asupra unui lucru foarte important, pentru că îl văd în presă: confuzia între capital şi datorie, equity and debt. De aici pleacă. Deci iluzia aceasta că te capitalizezi prin împrumut. E nu numai păguboasă, e imposibilă, te bagă în faliment. Dacă vrei să ai o societate solidă trebuie să îi pui o bază de capital, altfel intri într-un cerc vicios. Iluzia că vei câştiga bătălia cu o bancă, Doamne iartă-mă! Păi cum să câştigi? Acum nu sunt de partea băncilor, sunt chiar împotriva băncilor. Dar cum să crezi că îi sustragi tu o parte din profit, o firmă mică şi te capitalizezi cu ajutorul creditului?”, a spus Isărescu.
Șeful BNR a subliniat că și ideea de parteneriat bancă-societate comercială este un fel de iluzie. “Este un parteneriat în sensul ca banca să îşi ia banii înapoi şi să îi meargă afacerea. Dar cum am auzit, inclusiv de la specialişti, ca banca să împartă cu debitorul riscurile, păi cum să facă aceasta, ce e partener de afaceri?”, a spus Mugur Isărescu.
„Fac 70 de ani! E știre?“
Mugur Isărescu a comentat cu ironie speculațiile din presă cu privire la retragerea sa de la conducerea BNR, anul viitor, subliniind că evidențele arată că ar trebui să se retragă, însă “Parlamentul va decide” dacă o va face sau nu. Mandatul său se încheie toamna viitoare, iar în august 2019 va împlini 70 de ani, vârstă la care, de exemplu, unui profesor universitar nu i se mai permite să profeseze. “Fac 70 de ani! E știre de presă?”, a întrebat, retoric, guvernatorul, ușor amuzat de insistența presei cu privire la viitorul său. Isărescu a subliniat, din nou, că „această temă nu este, acum, de actualitate”.”Parlamentul, în înţelepciunea lui, va decide”, a subliniat guvernatorul BNR.