Comisia Europeana a initiat, in fata Curtii Europene de Justitie de la Luxembourg, o procedura legala impotriva a opt state ale Uniunii Europene pentru faptul ca acestea nu au furnizat inca informatiile necesare in legatura cu felul in care si-au adaptat legislatia privitoare la recunoasterea diplomelor de studii obtinute in Romania si Bulgaria.
Data-limita pentru introducerea in legislatiile nationale a directivei europene care garanteaza echivalarea diplomelor era 1 ianuarie 2007.
Tarile impotriva carora Comisia Europeana a initiat aceasta procedura legala sunt: Austria, Cipru, Belgia, Franta, Grecia, Irlanda, Luxemburg si Spania. Oliver Drewes, purtatorul de cuvant al comisarului responsabil cu piata interna a Uniunii, Charlie McCreevy, a declarat pentru "Romania libera" ca multe tari ofera argumente serioase atunci cand intarzie sa furnizeze listele cu profesiile in cazul carora echivalarea diplomelor ar trebui sa fie automata. "In unele tari, anumite diplome se obtin mai usor, pe cand in altele diploma pentru o anumita profesie se obtine numai dupa un proces lung si complicat, care poate dura ani de zile. Un singur exemplu: in Olanda, o moasa medicala trebuie sa studieze 5 ani de zile, ceea ce echivaleaza practic cu studii universitare, pe cand in Germania diploma de moasa se obtine mult mai usor. Autoritatile medicale olandeze au asadar dreptate atunci cand le impun o pregatire suplimentara moaselor germane care vor sa practice in Olanda. Aici nu mai e vorba de discriminare, ci de faptul ca a cere o echivalare automata a diplomelor ar fi injust pentru Olanda, intrucat sub aceeasi denumire de «moasa» se ascund de fapt realitati diferite."
Motivul demararii procedurii impotriva celor opt tari se bazeaza asadar pe ceea ce in jargonul european se numeste "non-comunicare". Respectivele tari nu au furnizat Comisiei listele profesiilor in care diplomele sunt recunoscute in mod automat si nici pe cele ale profesiilor in care echivalarea se face doar dupa examene sau dupa o pregatire suplimentara. Prezentandu-si masura, Comisia Europeana a explicat ca, in conditiile actuale, cetatenii romani sau bulgari care vor sa practice unele profesii in vreuna din cele opt tari "risca sa treaca prin lente proceduri birocratice inainte de a-si putea exercita dreptul de a lucra oriunde in UE, in vreme ce beneficiarii potentiali ai serviciilor oferite de respectivii profesionisti pot fi privati de posibilitatea de a profita de expertiza acestora".
