Bine a zis cine a zis ca valul de religiozitate ce i-a inundat pe politicienii nostri dupa ’89 i-a facut pe adevaratii credinciosi sa se indeparteze de biserica. Cand ii vezi cu cat sarg se inchina si facandu-si cruce isi unesc fruntea cu ombilicul si umarul stang cu umarul drept te apuca ameteala. Numai ca ei au inteles ca un asemenea comportament pica bine si atunci nu are rost sa-l evite. Pe urma a fost exemplul oferit de Emil Constantinescu cu calugarul Vasile. Multora dintre noi ne-a venit atunci sa radem, dar fostul presedinte a stiut unde sa tinteasca. Intrebarea grandilocventa adresata lui Ion Iliescu – "Credeti in Dumnezeu?" – l-a prins cu garda jos pe harsitul activist liber-cugetator, care a dat din colt in colt. Nu avea cum sa-si stearga trecutul marxist si s-a recunoscut invins in fata patosului revarsat din fiinta histrionica a celuilalt. Dar sunt 12 ani de atunci. Ne aflam din nou in an electoral, dar fara alegeri prezidentiale. Sunt alegeri pentru Parlament, probabil institutia cea mai detestata de marele public, cu locul cel mai scazut in sondajele de popularitate.
Ei bine, ce s-au gandit alesii si viitorii alesi? Sa decida ca zilele de Rusalii sa fie libere. Mai potrivita poate ar fi fost ziua de Inaltare, la 40 de zile de la Inviere, Rusaliile sunt la 50. Ironia face ca una din aceste zile picand duminica, aceasta sa fie oricum libera, 15 iunie in acest an. Doar cea de luni, cum ar veni spus, ne este daruita. Asadar, la inceputul verii, in nebunia celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerile locale, cand nationala de fotbal va fi ciuca batailor la Euro 2008, vom avea un weekend marit cu o zi. Ce inseamna aceasta? Primul raspuns care ne vine pe buze: o masura populista. De aici un efect sigur: corectia imaginii. Avand in vedere proasta imagine pe care o au in randurile populatiei, deputatii si senatorii s-au gandit sa impuste doi iepuri dintr-un foc. Sa se puna bine si cu poporul, si cu Cel de Sus. Apoi, daca tot se spune ca romanii sunt ortodocsi in proportie de peste 90 la suta, cum sa nu le mearga la inima un asemenea dar? Fara a jigni pe nimeni, lansam totusi ipoteza ca un eventual sondaj facut acum la toate nivelurile societatii noastre ar scoate in evidenta o carenta de cultura teologica. Aceasta legata tocmai de semnificatia Rusaliilor. Oare ce sarbatorim atunci? De Craciun, Nasterea. De Pasti, Invierea. De Inaltare, Inaltarea, desi persista o oarece nedumerire: daca a inviat, ce i-o mai trebui sa se inalte? Atunci Rusaliile ce sunt? Rotunjirea intregului cosmos duhovnicesc. De Rusalii coboara Sfantul Duh asupra apostolilor, le da darul limbilor si puterea de-a raspandi cuvantul Domnului in lume. Iar ziua urmatoare este inchinata tocmai Sfintei Treimi fiindca, prin manifestarea celei de-a treia Persoane, Sfantul Duh, Treimea se defineste tocmai ca o cheie de bolta a Imparatiei divino-umane.
Acestea fiind spuse, ele nu reprezinta, Doamne fereste, o chestiune de eruditie, ci o minima cunoastere pentru a sti totusi pe ce lume suntem. Mi se pare atat absurd, cat si indecent sa fim beneficiarii unor sarbatori de a caror semnificatie nu avem habar sau avem o idee foarte vaga. Religia, treptat, este eliminata din scoli, potrivit prejudecatii ca i-ar indoctrina pe elevi. Asociatia Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta il scoate de la naftalina pe Darwin cu aceeasi voluptate cu care l-ar scoate la o adica pe Marx. Dar de zilele oferite tocmai pe temei crestin stiu a se bucura. Oare nu erau mai cinstiti comunistii, care calcau totul in picioare, ne puneau sa lucram si de Craciun, si de Pasti, si de Inaltare, si de Rusalii, ca sa ne piara cheful de-a ne mai gandi la nemurirea sufletului? Erau, mama lor!