Reputat specialist in istoria si cultura aromanilor, dl. conf. univ. Stoica Lascu (Universitatea "Ovidiu" Constanta) publica, la Skopje – Republica Macedonia, volumul "Od istorijata na aromanskiat peceat vo Makedonija. Spisanjata "Bratstvo" i "Svetlina" / "The History of the Aromanian Press in Macedonia. The Bratherhood – Fratia and the Light – Lumina Magazines" tradus in macedoneana – limba slava foarte apropiata de bulgara – de Dina Cuvata si Goran Pushuticlu si aparut in 2007 sub egida societatii "Unia di Cultura – a Armanilor dit Machidonii. Biblioteca Natsionala Armaneasca "Constantin Belemace". Editsiea Moscopoli 18; mentionam ca scriitorul macedonean de origine aromana Dina Cuvata – nume slavizat in Dimo Dimcev – este traducatorul Bibliei in dialectul aroman). Ratiunile amplei prezentari a celor doua publicatii, aparute pana in preajma izbucnirii Primului Razboi Mondial si inscrise intr-o serie larga, inceputa in 1880, marturie a nivelului de cultura atins de romanii de dincolo de Dunare, sunt multiple: faptul ca publicul din Republica Macedonia si chiar din Bulgaria, in temeiul accesibilitatii limbii, ia cunostinta de situatia vlahilor balcanici la inceputul sec. XX, "castig informational in favoarea cunoasterii istoriei romanitatii in contextul evenimentelor din zona (Kosovo, contestarea de catre Grecia a numelui Republicii Macedonia"); de asemenea, relevarea faptului ca, inca de acum un secol, aromanii aveau constiinta apartenentei la nationalitatea romana, revista "Lumina" subintitulandu-se "Revista populara a romanilor din Imperiul Otoman" (de altfel, printre semnatarii articolelor din cele doua publicatii se inscriu nume celebre precum Theodor Capidan, Nicolae Batzaria, George Murnu, Pericle Papahagi, Marcu Beza…). Reamintim ca profesorul Stoica Lascu este un distins colaborator al "Aldinelor", publicand aici foarte serioase contributii la problematica romanitatii sud-dunarene.
