Kosovo si criza de crestere

Desi ideea romantica de natiune e pe terminate, Balcanii fac exceptie. Comunitati tot mai mici viseaza si reusesc sa-si realizeze visul de a constitui state unitare si suverane acum, cand frontierele dispar. E vorba despre o criza de identitate, dar criza asta de identitate traduce o lipsa de maturitate. Bosnia, Muntenegru, Kosovo, Serbia chiar seamana mai degraba cu triburile africane care, pe teritoriile delimitate cu rigla de straini, isi disputa suprematia cu forta. In fine, interesante sunt reactiile de dupa proclamarea independentei. SUA constituie primul stat care a recunoscut independenta Kosovo, fidel fata de credinta in nevoia de autodeterminare a oricarei comunitati culturale (etnice, sexuale etc.). Romania, Spania, Grecia, Rusia si alte tari care au probleme cu propriile minoritati, nu. Presedintele Basescu a zis ca nu s-a respectat suveranitatea Serbiei, Kosovo facand parte, pana acum, din ea. Bun, teama ca s-ar putea intampla asa ceva si la noi – ca si in Spania, Grecia, Rusia – impaca, iata, toate taberele politice romanesti. Dar este vorba numai de teama. SUA au inteles bine miza: Kosovo a devenit un stat in 2008, cand nu mai e nici o scofala sa fii stat national. Mult mai important e sa fii multinationala, sa fii Abramovici, decat stat "suveran" infiintat in 2008. Romania e suverana doar cu numele. Care sunt suveranii romani se poate citi in ziare si vedea la tv. In ce istorie intra Kosovo? Intr-una a Uniunii Europene, a ciocnirii civilizatiilor, a renasterii Asiei de Sud-Est, intr-una in care Kosovo e invizibil. Deciziile politice importante sunt cele in faza cu istoria; copiii le imita, la alta scara. Kosovo este cel mai recent simulacru de stat care intra intr-o istorie deja expusa la muzeu.