Furturile din padurile Moldovei au inregistrat in ultimul an o usoara diminuare, dupa ce ani in sir au doborat record dupa record. Cu toata diminuarea, potrivit statisticilor Inspectoratului Teritorial pentru Regim Silvic si Vanatoare Vrancea – ITRSV (care are in aria de competenta judetele Galati, Braila, Vrancea, Buzau, Vaslui si Tulcea), in anul 2007 s-au taiat ilegal 9.200 metri cubi lemn. Cum intr-un tir incap 20 metri cubi de cherestea, rezulta ca din cele sase judete s-au furat nu mai putin de 460 camioane cu lemn. Cele 460 de vehicule ar forma un lant lung de 7 kilometri.
Potrivit silvicultorilor, marea problema a ultimelor doua decenii au fost taierile si defrisarile ilegale care au mers pana "la ras". Este vorba despre acele defrisari in care nici un arborete nu mai ramane in picioare. "Maximele in taierile ilegale ale padurilor in judetele aflate in subordinea ITRSV Vrancea s-au inregistrat in anii 2003, 2004 si 2005, cand s-au exploatat ilegal chiar si 12.000 metri cubi pe an", a declarat directorul ITRSV Vrancea, Alexandru Lefter. In anul 2007 s-au taiat ilegal doar 9.200 metri cubi.
Motive ale diminuarii
Motivele ce au determinat diminuarea furturilor sunt complexe. In primul rand este vorba de intrarea in proprietate privata a padurilor prin legile retrocedarii (mai ales prin Legea 247/2005), ceea ce a dus la o mai buna gospodarire a padurilor. In prezent, peste 42% din suprafata acoperita cu paduri apartin proprietarilor de drept deposedati abuziv in perioada comunista. O alta motivatie pentru care s-au diminuat taierile ilegale este si faptul ca la mijlocul anilor ’90 capacitatea de exploatare a lemnului a firmelor private specializate a fost supradimensionata de patru ori. "Numai in Vrancea sunt inregistrate la ORC 392 societati comerciale ce au ca obiect de activitate exploatarea masei lemnoase. In raza de activitate a ITRSV sunt peste 1.230 de societati comerciale de acest fel", a declarat Lefter. Din cele 1.230 de firme doar 30% sunt functionale pe acest segment.
Retrocedari ilegale
Un alt motiv pentru care s-au redus furturile din codrii Romaniei este legat de faptul ca Justitia este mult mai atenta la actele de mostenire false. In anii trecuti, circa 10 mii hectare de padure au fost retrocedate ilegal in baza unor acte de proprietate false. Pana sa se constate falsul prin plangerile formulate de adevaratii proprietari, padurea era deja defrisata. Cazuri elocvente in acest sens sunt cele ale primarilor localitatilor vrancene Mera (Gheorghe Sararu) si Campuri (Dumitru Vladescu). Primul a fost arestat si acuzat de retrocedarea ilegala, cu complicitatea functionarilor din primarie, a circa 1.000 de hectare. Pe numele lui Sararu sunt instrumentate nu mai putin de 46 de dosare penale. In cazul primarului Sararu sunt anchetati penal de catre DNA si doi notari publici din Vrancea, Maria Oprea si Chiriac Plescan, ambii sub acuzatia de complicitate la fals si uz de fals in acte publice.
Vrancea are cei mai mari lotri
Din rapoartele de activitate ale ITRSV din ultimii ani se poate vedea ca infractiunile comise in padurile private din judetul Vrancea le-au depasit cu mult pe cele inregistrate in celelalte judete ce apartin de ITRSV, respectiv Braila, Vaslui, Galati si Tulcea. Astfel, valoarea pagubelor produse de taierile ilegale in padurile private din judetul Vrancea in anul 2005 a fost de peste 20 miliarde de lei. Suma reprezinta valoarea arborilor taiati ilegal, a prejudiciului produs de exploatarea ilegala a padurilor de catre diverse firme din judetul de la curbura Carpatilor. Pagubele cele mai mari au fost constatate in urma controalelor de fond efectuate de inspectorii ITRSV, fiind inregistrata taierea ilegala a 14.701 metri cubi de lemn. Prejudiciul in cazul acestor infractiuni s-a cifrat la peste 15,6 miliarde lei vechi. Alti 5.725 metri cubi de material lemnos reprezinta volumul taierilor ilegale constatate de Directia Silvica Focsani, valoarea acestora fiind de 4,8 miliarde lei. In total, suma este de peste 20 miliarde lei. Cel mai important personaj implicat in afacerile de acest fel din zona este Marcel Cosor, care actioneaza cu predilectie in padurile de pe Valea Putnei, susitei si a Milcovului si care a cerut retrocedarea, in calitate de procurator, a nu mai putin de 15.000 ha. In numai o luna de la retrocedare, a taiat "la ras" cateva sute de hectare de padure din zona Magura Odobestiului.
Primarul, sef de clan
si primarul Dumitru Vladescu, din Campuri, a avut deschise pe numele sau si al sotiei, Marieta, mai multe dosare penale pentru exploatarea ilegala a masei lemnoase. "Cel mai important caz a fost la Campuri, unde s-a intocmit si un dosar penal pentru administratorul SC Plastiflor Prod SRL, Marieta Vladescu, sotia primarului comunei. Dosarul a fost trimis la Parchet, iar acum asteptam decizia procurorilor", a declarat presei, in urma cu doi ani, Nicu Lupu, fostul inspector-sef la ITRSV Focsani. Numai ca intre timp primarul din Campuri s-a reorientat politic si, ca prin farmec, Parchetul Vrancea i-a dat solutii de NUP si SUP la toate dosarele in care au fost cercetati atat sotia, cat si finii sai, fratii Florin si Ionel Mateiu. Alte abateri au fost constatate de catre inspectorii silvici si la exploatarile pentru care existau avizele legale. Astfel, si in anul 2006, lotrii padurilor au devalizat peste 12.067 metri cubi de masa lemnoasa in valoare totala de peste 13 miliarde de lei.
O ultima cauza care a dus la diminuarea constanta a furtului de masa lemnoasa este legata de faptul ca, an de an, cota de masa lemnoasa aprobata prin hotarare de guvern pentru exploatare s-a diminuat cu circa 35-45%, de la 30 milioane metri cubi in 1989 la 17 milioane metri cubi in 2007.
Furturi
In anul 2007 s-au taiat ilegal 9.200 metri cubi masa lemnoasa de diferite esente, preferate fiind rasinoasele (brad, pin, zada, tisa), foioasele (fag si stejar), dar si esentele rare (cires, ulm, arin rosu, paltin, frasin sau carpen). La un pret mediu de 75 lei/mc de cherestea rezulta un total de aproape 700 mii lei. Silvicultorii vranceni sunt optimisti si spun ca, fata de maximul de 12.000 mc masa lemnoasa defrisata ilegal in anii 2003, 2004 sau 2005, lucrurile stau mult mai bine. "Anul trecut furturile s-au diminuat cu cel putin 30%", a mai precizat directorul Lefter.
Amenzi
In judetul Vrancea, cel care acopera 184.000 de ha padure din totalul de 582.000 din zona inspectoratului, in 2006 au fost date de inspectorii Directiei Silvice Focsani (DSF) amenzi in valoare de 126.000 lei noi. In 2007 amenzile au totalizat 120.000 lei. Vrancea are in componenta sapte ocoale silvice care apartin Regiei Nationale a Padurilor (RNP), trei ocoale silvice particulare si inca unul, cel de la Vidra, care apartine Institutului pentru Cercetari si Amenajari Silvice.
Valoarea pagubelor produse fondului forestier, de stat si privat, a scazut considerabil, de la 426.000 lei in 2006 la 200.000 lei in 2007. "Trebuie remarcat faptul ca padurile private sunt mult mai bine gospodarite. In acest sens, noi am asigurat paza celor 40.000 ha paduri particulare prin contractele de prestari servicii facute cu proprietarii", a declarat directorul DSF, Petrica Tudosa. Din cele 40.000 hectare de padure aflate in proprietate privata, 12.000 ha apartin obstilor montane sau altor forme asociative, iar alte 28.000 ha apartin persoanelor fizice, institutiilor de cult sau parohiilor bisericesti.
Reimpaduririle, in impas
In ultimii ani, reimpaduririle au avut de suferit dupa exploatarile excesive de la mijlocul anilor ’90. Numai in Vrancea s-au reimpadurit anual, prin Directia Silvica, 150-180 ha teren forestier. Reimpaduririle nu s-au facut intotdeauna prin plantarea de puieti, ci si prin regenerare naturala, care nu a dat rezultatele scontate din pricina pasunatului. La nivelul anului 2007, pe teritoriul ITRSV s-a reimpadurit prin regenerare naturala o suprafata de 2.000 hectare fond forestier. "Credem ca in viitor exploatarile forestiere vor fi numai cele de necesitate, rarire sau de curatire", a precizat directorul Lefter.
» Scadere
Inspectoratul Teritorial pentru Regim Silvic si Vanatoare Vrancea supervizeaza exploatarea si reimpaduririle de pe suprafetele silvice din sase judete componente ale Regiunii de Dezvoltare Sud-Est: Galati, Braila, Vrancea, Buzau, Vaslui si Tulcea. Intregul fond forestier are 582.000 hectare, din care 337.000 mii hectare paduri aflate in administrarea statului prin directiile silvice judetene si alte 245.000 hectare suprafete cu vegetatie forestiera aflate in proprietate privata. Daca pana in anul 1989 din padurile Romaniei se exploatau legal intre 28 si 30 milioane metri cubi masa lemnoasa, dupa 1990 a existat un maxim de 18,5-20 milioane metri cubi intre anii 1990 si 1994, iar in perioada 1995-2007 s-au exploatat 16-17,5 milioane metri cubi pe an.
