Parlamentarii Puterii se întrec în a introduce prevederi aberante, discriminatorii și antieuropene în proiectul noii legi privind vânzarea terenurilor agricole, care modifică Legea 17/2014. Mai grav, aceste modificări au susținători în cel mai înalt arc al puterii, spun sursele citate.
Proiectul trebuia să intre de mai mult timp în dezbatere la Camera Deputaților, dar pentru că jocurile nu sunt făcute încă, acest lucru nu s-a întâmplat. Și chiar dacă se discută mult și bine despre cine ar trebui să aibă drept de a cumpăra terenuri arabile și în ce condiții, nimeni din afara Parlamentului nu a văzut proiectul cap-coadă.
Numărul proprietarilor străini, o necunoscută
În prezent, nu există date oficiale despre suprafața de teren agricol deținută de persoane fizice și juridice străine în România. În ianuarie a.c., ministrul Agriculturii, Petre Daea, afirma că o statistică pe această temă va fi finalizată în două luni: „E pământul ţării şi trebuie să ştim pe mâinile cui se află. Lucrăm la date, avem date parţiale în momentul acesta pentru că ele sunt foarte greu de individualizat având în vedere faptul că în numele altora sunt terenurile respective. Sper ca în maximum două luni de zile să avem situaţia foarte clară la nivelul ţării pentru că este o problemă de interes naţional, să cunoaştem care este situaţia în România foarte exact”, a spus Daea, citat de Agerpres. Numai că acest lucru nu s-a întâmplat.
Întrebat la ultima conferință de presă, în urmă cu două săptămâni, când va prezenta datele respective, ministrul a nuanțat, afirmând că le va oferi în momentul în care va intra în posesia lor. E limpede, astfel, că nici ministrul Agriculturii și nici Guvernul nu știu care este situația reală.
Ce „vrăji“ au mai făcut parlamentarii
Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) se zbate de cel puțin șapte ani să reglementeze problema vânzării terenurilor agricole, iar de aproape patru ani se luptă să desființeze Legea 14 (n.r. – promovată de fostul ministru al Agriculturii Daniel Constantin). Președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, ne-a declarat că are tot mai puține speranțe că va ieși o lege bună din Parlament, după ce a constatat că multe din modificările propuse sunt aberante, produc discriminare sau chiar conțin prevederi antieuropene. “Le-am făcut 1.001 de propuneri, inspirate din legislația a trei țări europene – Olanda, Franța și Germania -, de care nu s-a ținut cont. E prioritar ca proprietarii de pământ, care este parte a patrimoniului național, să fie români. Pământul nu poate fi tratat ca o marfă oarecare cu care se face comerț, pentru că este o resursă naturală a României. Toate țările din UE, cu excepția României, au găsit soluții de a securiza integritatea pământurilor. Inclusiv țări mici ca Bulgaria sau Letonia au făcut acest lucru”, ne-a declarat Laurențiu Baciu. El a precizat că, din ceea ce a reușit să afle de la Parlament, proiectul de lege nu îi sprijină pe cumpărătorii români la achiziția de terenuri. “De exemplu, s-a introdus o prevedere potrivit căreia nu se poate cumpăra teren decât pe UAT (n.r. – Unitate Administrativ-Teritorială). Adică, cineva din Galați nu poate cumpăra în Timiș sau în alt județ. O aberație! O altă șmecherie: proiectul prevede ca în cazul în care există mai mulți preemtori, să aibă drept cel care este mai tânăr. Aceasta introduce discriminarea de vârstă și este în sine ceva de neacceptat. Mai mult, aceste prevederi ar urma să se aplice numai în cazul cumpărătorilor români, nu și al celor străini”, a subliniat Laurențiu Baciu. Șeful LAPAR a adăugat că inclusiv Ministerul Agriculturii a introdus prevederi care îi favorizează fermierii mai tineri în detrimentul celor mai în vârstă. Baciu ne-a mai dezvăluit o propunere aberantă introdusă în proiectul de lege de un senator al PSD și care prevede ca nici un cumpărător să nu poată achiziționa mai mult de 10 hectare de teren agricol: “Nu există o logică pentru așa ceva. Până și în Lituania, care are un fond de 3 milione de hectare de teren agricol, poți cumpăra
5.000 ha”.
Șeful LAPAR s-a declarat indignat și de propunerea care vizează acordarea dreptului de a cumpăra teren agricol străinilor care au un membru din familie de cetățenie română. În opinia sa, ar apărea astfel căsătorii pe bandă rulantă.
LAPAR vrea să ducă problema la Președinție
Laurențiu Baciu i-a prezentat premierului Viorica Dăncilă toate problemele legate de proiectul privind vânzarea terenurilor agricole și așteaptă o întâlnire cu toate ministerele implicate. “Dacă nici așa proiectul nu va intra în dezbatere la Camera Deputaților, ultima soluție va fi să ne adresăm Președinției. Nu îi văd pe cei care moșmondesc proiectul în obscuritate ca fiind de bună-credință”, a spus președintele LAPAR.
Cui i se acordă drept de preemțiune
Inițiativa legislativă din Parlament, semnată de senatori și deputați ai PSD, acordă drept de preemţiune la achiziţia de terenuri agricole coproprietarilor, rudelor de gradul I, arendaşilor, statului român, prin Agenţia Domeniilor Statului, dar şi vecinilor terenului, în ordinea menţionată. În cazul în care aceştia nu sunt interesaţi să cumpere, vor putea achiziţiona terenul persoanele fizice sau juridice cu reşedinţa sau sediul în aceeaşi zonă geografică, cu condiţia să fi desfăşurat activităţi agricole cu cinci ani înaintea publicării ofertei de vânzare. Statisticile arată că România deţine circa 8,3 milioane de hectare de teren arabil. Suprafața exactă nu este cunoscută, din cauza lipsei cadastrului agricol. Oficialii afirmă că s-ar fi definitivat cadastrul pe 40% din suprafață, însă nu există nici o dovadă în acest sens.
LAPAR vrea ca tranzacțiile să fie condiţionate
Terenurile agricole din România sunt cele mai ieftine din UE și din acest motiv îi atrag ca un magnet pe investitorii străini. Mulţi dintre aceştia sunt fonduri de investiţii care cumpără doar în scop speculativ. Legea 17/2014 le-a dat investitorilor străini (inclusiv celor din afara UE) drepturi egale cu cele ale cumpărătorilor români la achiziţia de terenuri agricole. LAPAR dorește ca pe viitor să poată face tranzacţii cu terenuri doar cetăţenii străini care fac dovada faptului că sunt rezidenţi în România de minimum 5 ani şi au un istoric la Fisc pe această perioadă de timp. Ei nu vor putea schimba destinația terenurilor. Totodată, investitorii (sau administratorii terenurilor) vor trebui să facă dovada faptului că au studii în domeniul agricol. În cazul în care cumpărătorul este o societate comercială, aceasta va trebui să facă dovada faptului că cel puţin 75% din activitatea sa se desfășoară în agricultură.
