Guvernul sloven condus de Janez Jansa a supravietuit recent unui vot de incredere. In discursul din parlament, Jansa a atacat 571 de jurnalisti care il acuza de cenzura, reprosandu-le ca defaimeaza tara.
Votul de incredere de luni a fost solicitat de premierul care conduce o coalitie zisa de centru-dreapta in urma rezultatelor alegerilor prezidentiale in care candidatul opozitiei de centru-stanga, Danilo Turk, a castigat cu aproape 70% din sufragii in turul al doilea. Guvernul Jansa a supravietuit jucand totul pe cartea "patriotismului" si a "unitatii nationale", in conditiile in care, de la 1 decembrie, Slovenia va deveni prima tara din fostul bloc estic care va prelua presedintia semestriala a Uniunii Europene.
Temerile occidentale ca, o data cu integrarea statelor din Est, vor fi importate si crizele politice din tarile regiunii sunt amplificate de un scandal izbucnit in aceasta toamna, cand doi jurnalisti, Blaz Zgaga, de la cotidianul Vecer si Matej Surc, de la Radio Slovenia, au adresat o "petitie impotriva cenzurii si presiunilor politice asupra jurnalistilor din Slovenia" presedintelui Janez Drnovsek si institutiilor europene. Pana in prezent, petitia a fost semnata de 571 de jurnalisti sloveni. Impactul ei a fost suficient de mare pentru a-l determina pe premierul Jansa sa-i acorde cea mai mare parte din discursul de doua ore rostit luni in parlament. Fost membru al Ligii Comunistilor din Iugoslavia, Jansa n-a gasit alt argument decat sa-i acuze pe jurnalisti de lipsa de patriotism si de distrugerea imaginii Sloveniei in Europa in momentul preluarii presedintiei UE.
Trei tipuri de control
Intr-o scrisoare adresata in vara cetatenilor europeni, Blaz Zgaga acuza guvernul Jansa ca a inlocuit managerii si editorii tuturor mass-media importante. Cenzura este de trei tipuri: prin stergerea paragrafelor incomode fara acord, prin refuzul ziarelor de a publica articole, desi ele au fost initial solicitate, si prin interdictia de a aborda anumite subiecte. Deciziile de cenzura sunt luate de manageri si de editori, ceea ce "dizolva distinctia intre conducerea editoriala si cea administrativa in media slovena". Zgaga, caruia i s-a interzis sa scrie despre desfiintarea serviciilor secrete, sustine ca majoritatea managerilor au legaturi personale cu partidele la putere si ca guvernul exercita presiuni prin societatile pe care le controleaza – fonduri de investitii care detin procente mari din actiunile companiilor mass-media.
