Munca la negru, 21% din PIB

Biroul de sondaje al Uniunii Europene, Eurobarometru, a publicat ieri un studiu despre importanta muncii la negru in Uniunea Europeana. Studiul se bazeaza pe o serie de sondaje realizate intre mai si iunie anul acesta prin intervievarea a 26.755 de cetateni din toate cele 27 de tari ale UE. Autorii raportului avertizeaza insa ca, "date fiind natura sensibila a subiectului anchetei si numarul redus al persoanelor intervievate care au recunoscut ca au lucrat deja la negru, rezultatele trebuie interpretate cu multa prudenta". Astfel, procentul persoanelor care recunosc ca au achizitonat deja bunuri sau servicii rezultate din munca la negru variaza intre 1% in Cipru si aproape un sfert din populatie in Danemarca si Olanda, ceea ce contravine oricarei cercetari empirice. Un criteriu mai precis este insa cel care consta in raportarea muncii la negru la produsul intern brut. Aici se constata ca tarile in care rata muncii la negru este cea mai ridicata sunt cele din Europa de Est si cele care se situeaza de-a lungul Mediteranei. In Romania, munca la negru reprezinta aproximativ 16-21% din PIB, aproape la egalitate cu tari precum Grecia, Ungaria, Italia, Spania, Slovenia, Letonia si Lituania. Cazul extrem il constituie aici Bulgaria, unde munca la negru este 35% din PIB. O concluzie interesanta a raportului este aceea ca la scara europeana cei care recurg cel mai des la munca la negru sunt persoanele cu venituri ce depasesc media si care, de asemenea, au urmat studii vreme mai indelungata decat media populatiei. Peste tot in Europa, munca la negru este prestata in special in domeniul constructiilor si in cel al serviciilor menajere. Ca si in cazul muncii declarate, se remarca in cadrul muncii la negru o mare diferenta intre remunerarea barbatilor pentru serviciile prestate si cea a femeilor. Un barbat care efectueaza o munca nedeclarata poate primi cu pana la 60% mai mult decat o femeie care efectueaza aceeasi munca. Raportul Eurobarometru le recomanda statelor UE sa adopte o politica a muncii mai flexibila, usurand povara taxelor si a contributiilor sociale, si da exemplul unor tari cum sunt Belgia, Austria si Spania, care au introdus un sistem de vouchere prin care somerii pot fi angajati temporar pentru lucrari domestice. Masura a fost laudata pentru faptul ca in Belgia pare sa fi dus la crearea a circa 40.000 de locuri de munca, insa pe de alta parte ea a supus bugetul statului la un efort suplimentar, dat fiind ca statul este cel care achita contributiile sociale pentru persoanele angajate pe baza acestor vouchere. Raportul nu omite insa nici latura represiva si lauda eficacitatea cooperarii interministeriale in tari cum sunt Franta, Belgia, Irlanda, Portugalia si Italia, unde serviciile de control fiscal colaboreaza indeaproape cu inspectoratul muncii in scopul detectarii muncii la negru.