» Unul dintre cele mai sarate izvoare din Europa se afla la aproximativ 20 de kilometri de Cluj-Napoca.
» Satenii din localitatea Micesti, judetul Cluj, nu au mai cumparat nici un gram de sare de cateva zeci de ani. si aceasta pentru ca, in apropierea satului, a fost descoperit unul dintre cele mai sarate izvoare din Europa.
In zilele de vara, cand evaporatia este foarte puternica, in jurul izvorului se formeaza o crusta alba, asemanatoare cu zapada. Este vorba de cristalele albe de clorura de sodiu care se precipita din apa suprasaturata. Crusta se topeste la prima ploaie, cand sarea dizolvata ajunge in pamantul arid, pe care cresc doar cateva fire galbejite de iarba.
Izvorul sarat a fost imprejmuit mai intai cu metal. Numai ca apa sarata a corodat capacul de metal, care s-a prabusit. Asa ca satenii din Micesti au imprejmuit izvorul cu un cilindru din lemn. O data cu trecerea anilor, lemnul s-a impregnat cu ioni de sodiu si a capatat o duritate deosebita. Apa sarata este folosita de sateni la preparatul hranei, atat pentru ei, cat si pentru animalele din gospodarie. "Punem apa sarata in uruiala (n.r. – in terciul de cereale), ca animalele, vacile si oile dau lapte mai mult", spun satenii. "Doua-trei linguri din aceasta apa ajung pentru o oala de ciorba", spune primarul comunei Tureni, de care apartine administrativ satul Micesti, Vasile Todea. El povesteste ca isi aduce in fiecare an un butoias cu apa sarata, care ii ajunge pentru hrana familiei si a animalelor din ograda timp de un an intreg. Saramura naturala este utilizata si pentru conservarea hranei. In special iarna, cand oamenii sacrifica porcii, ei folosesc apa sarata a izvorului drept conservant. Nu doar apa izvorului este o binecuvantare pentru localnici, ci si namolul din zona izvorului, botezat cu numele de "maratoare", un regionalism pentru cuvantul "saramura". Acest namol are proprietati curative, asemanatoare cu cele ale namolului de la Techirghiol, au descoperit medicii care au lucrat de-a lungul timpului la Micesti. Asa ca multi dintre sateni isi duc acasa galeti cu namol, cu care se ung pe corpuri, vara, pentru a se trata impotriva reumatismului ori diferitelor afectiuni ale pielii. Oamenii au putut fi cu greu convinsi sa foloseasca acest namol. Cei mai multi preferau sa mearga la baile sarate de la Turda, pana cand medicii de la Balneologie din Cluj au facut o serie de experimente care au aratat ca acest namol este deosebit de potrivit. Profesorul universitar Vasile Surd, de la Facultatea de Geografie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, spune ca izvorul spala diapirul, adica lentila de sare formata de milioane de ani in Transilvania. Aceasta lentila de sare este atat de mare incat porneste din est, din zona Praidului, si se prelungeste inspre Cojocna, Turda, Ocna Dej, Ocna Mures ori Beclean. Geologii clujeni au estimat ca acest depozit de sare, format prin evaporarea stravechii Mari Sarmatice, ar ajunge pentru a aproviziona intreaga omenire timp de 5-6.000 de ani. "Daca am avea resurse de petrol comparabile cu cele de sare, am fi cei mai bogati din lume", spune profesorul clujean. In zona Micesti, un sambure de sare a ajuns foarte aproape de suprafata pamantului din pricina miscarilor straturilor geologice, care au presat depozitul de clorura de sodiu. "Ar fi ca si cum ai strange o pruna bistrita pana cand samburele ei ar iesi la suprafata. Este cam acelasi fenomen, numai ca la o scara imensa, intr-o perioada indelungata de timp", spune profesorul Vasile Surd. Tot el spune ca, la Micesti, calitatea apei este impecabila.
Povestea izvorului este deosebit de interesanta. Satenii povestesc ca, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, un avion german a aruncat o bomba, care nu a explodat. Genistii au dezamorsat bomba si au sapat o groapa adanca, pentru a o putea ridica fara riscuri. In scurt timp, groapa s-a umplut de apa. Numai ca, spre mirarea localnicilor, apa era deosebit de sarata, in conditiile in care in satele dimprejurul maratorii exista doar izvoare cu apa dulce, iar la doar cativa metri de izvor curge un parau cu apa obisnuita. Cele mai apropiate depozite de sare cunoscute pana atunci erau cele de la Turda, situate la peste 10 kilometri departare. Aceste depozite erau exploatate inca din perioada romana.
Izvorul este situat pe un teren al comunitatii locale, astfel incat localnicii se pot aproviziona cu apa sarata fara nici un fel de taxe. Din nefericire, nu toti au inteles ca trebuie pastrata curatenia in zona, astfel ca izvorul este imprejmuit de PET-uri folosite.
Acces
Drum de pamant
Maratoarea din Micesti este situata chiar in mijlocul campului. Satenii folosesc un drum de pamant, lung de circa un kilometru, inaccesibil cand ploua, iar cand timpul este frumos poate fi strabatut doar cu carutele ori cu tractoarele. In schimb, drumul dintre Tureni si Micesti a fost pietruit de curand, asa ca oamenii pot sa strabata macar primii kilometri in conditii bune. Satul Micesti este situat la circa 20 de kilometri departare de Cluj-Napoca.
Resurse
» Cantitati impresionante
Sarea, denumita stiintific clorura de sodiu, este o resursa naturala de care Romania dispune in cantitati impresionante. In Antichitate si in Evul Mediu, bulgarii de sare extrasi din zona erau deosebit de pretuiti. De multe ori, sarea era si motiv de razboi. Conflictul dintre regii Ungariei si voievozii romani din Transilvania a izbucnit dupa ce romanii au inceput sa vamuiasca plutele cu sare care coborau pe raul Mures pentru a aproviziona curtea regala maghiara. In Transilvania, locuitorii s-au rasculat de mai multe ori cand autoritatile au incercat sa introduca impozite pe sare.
Investitii
» Fonduri europene
Primarul comunei Tureni, Vasile Todea, spune ca singura solutie pentru realizarea unui drum bun de acces la maratoare ar fi fondurile structurale europene. si asta pentru ca bugetul comunei este modest, iar fondurile alocate de Guvern si de Consiliul Judetean au fost destinate altor lucrari de infrastructura. Primarul Todea vrea sa scrie un proiect de finantare pe care sa il trimita Comisiei Europene.
