Marii nostri actori de comedie ar trebui sa fie
ingrijorati cand se uita la televizor pentru ca, pe zi
ce trece, pe "sticla" micului ecran au aparut
concurenti remarcabili, politicienii. Cativa dintre ei
sunt adevarate vedete producatoare de audienta.
Chaplin, un comic vestit al ecranului, pentru talentul sau a fost rasplatit si a ajuns milionar. La noi lucrurile stau invers! Un miliardar a reusit sa ajunga un comic vestit, e drept, al micului ecran. Gigi Becali este comicul care garanteaza audienta, numai ca respectivul se crede inteleptul neamului si unii il mai si pretuiesc, ceea ce este grav. Gigi a oferit un spectacol de un comic irezistibil la "100%", emisiunea lui Robert Turcescu de la Realitatea TV, "Becali vs. Hagi: Care-i nasul?". Omul si-a dat poalele peste cap, nemultumit de Hagi, in numele banilor pe care ii are si ii dau dreptul sa se creada "trimisul lui Dumnezeu" pe pamantul mioritic. O lectie despre ceea ce inseamna un moderator de exceptie a oferit cu acest prilej Robert Turcescu. Strangand din dinti a manifestat echilibru in moderarea discutiei avand in fata un interlocutor nervos, ingamfat si chiar agresiv fata de moderator. Tema discutiei era numai fotbalul, dar ne imaginam cum se va manifesta acest "comic vestit" cand va candida pentru Parlamentul European, pentru ca individul mai e si politician. Daca audienta sa pe micul ecran e in crestere, dupa ce l-a hulit pe "regele" Hagi s-ar putea sa scada ca politician in sondaje. Oricum, spectacolul comic dat de Gigi ne-a aratat cam cu cine avem sansa sa defilam in politica daca nu ne trezim cand avem stampila de vot in mana. si Gigi nu e singurul exemplu.
Vara a trecut si asteptam cu interes noile grile ale toamnei. Nu putem uita totusi cateva initiative din cele ale verii. In programul postului public a aparut, sa-i zicem, "sectiunea teatru", care poate fi calificata drept un eveniment. De vreo zece ani teatrul tv a disparut din preocuparile TVR. Proiectul derulat in aceasta vara era insa lipsit de tinta si de vlaga. S-au amestecat de-a valma spectacole cumparate, preluate de la teatre cu productii de teatru tv stimate, dar vechi, scoase din arhiva anilor ’70. In studiourile televiziunii publice spectacole de teatru tv nu se mai realizeaza, aceste studiouri fiind ocupate de tot felul de "surprize", de emisiuni stupide.
z z Oana Constantin (e-mail): "(…) Cum nu mai suport talk-show-urile, niste trancaneli, ca si filmele proaste difuzate de toti, m-am bucurat cand TVR 1 s-a gandit sa ne dea teatru. S-a reintors teatrul pe micul ecran?! Joia privim la teatru! Cineva prefateaza anost spectacolul, dar apoi ne intalnim cu iubitii si vestitii nostri comici (…) Programul de teatru n-a fost insa, prea multumitor, erau inghesuite tot felul de spectacole, unele le-am vazut la Teatrul de Comedie, altele pe cand eram copil pe micul ecran (…) Am impresia ca in toamna o sa dispara emisiunea de teatru din ziua de joi, ea fiind difuzata doar vara ca sa umple spatiul de emisie pentru ca nu prea au ce transmite cei de la televiziunea publica si au facut economie cu reluari din arhiva de teatru (…) Pana la urma teatrul este un act cultural, mai poate invata omul cate ceva, il poate descoperi pe Shakespeare sau se poate distra in compania marilor nostri actori. Preferabil ar fi sa ni se aminteasca Cehov sau Caragiale, dar asa cum merg acum programarile de teatru nu prea intrevad mari sanse pentru evenimente noi (…)".
Proiectul "Teatru" a dovedit
multa superficialitate, incepand
de la programare pana la selectia repertoriala. Difuzarea joia a unor spectacole de teatru la TVR 1 a fost neinspirata pentru ca in aceeasi zi,
la aceeasi ora, TVR Cultural transmitea tot teatru, din aceeasi arhiva. Ambele sunt posturi publice, dar se concureaza intre ele.
Selectia repertoriala a fost facuta
cu lopata. Nu poti inghesui "Pescarusul" de Cehov cu
"Nepotu’" de Adrian Lustig, preluat de la Teatrul de Comedie si "Balul" de Alexandru Nica si Mihaela Michailov, preluat de la Sibiu.
Pe ce criterii s-au facut aceste alaturari de piese valoroase cu texte cu pretentii de dramaturgie,
e dificil de descoperit. Peste toate, nici publicitate pentru reaparitia teatrului pe micul ecran nu s-a facut, deoarece spectacolele erau considerate doar o improvizatie salvatoare a grilei de vara.
Ramane de vazut daca acest proiect se va dezvolta in toamna,
iar postul public va realiza spectacole autentice de teatru tv
in studiourile sale, si nu va cheltui banii publici pe vreun nou serial
cu "spitale", uitand de teatru si menirea sa culturala. Saptamana
ce a trecut vedeta a fost insa, Festivalul de la Mamaia, pe care nu-l putem usor uita si vom discuta despre el in numarul viitor.
Ma asteptam
la premiere
de teatru concepute
in televiziune,
la spectacole axate pe o tema: «teatru clasic», «comedii»
sau «mari actori».
Nimic din
ce am sperat
nu s-a difuzat".
Oana Constantin
