Trei proiecte imobiliare din zona Calea Victoriei incalca flagrant atat Planul Urbanistic General, cat si pe cel zonal, considera Ordinul Arhitectilor din Bucuresti.
Organizatia atrage atentia publicului ca dezvoltatorii imobiliari si autoritatile nu respecta caracterul cultural al Caii Victoriei. Aceste proiecte, se tem arhitectii, ar putea primi aprobari trecandu-se peste recomandarile Comisiei Tehnice de Urbanism.
Ordinul Arhitectilor din Bucuresti a continuat ieri seria de dezbateri publice privind caracterul identitar cultural al Caii Victoriei si felul in care acesta este ignorat de catre dezvoltatorii imobiliari si de autoritati. "Se uita prea usor ca orasul nu apartine numai investitorilor, proiectantilor si edililor. El este al unei complexe comunitati de citadini, care il respira, dar si al celor care vin si care pleaca, dorind sa-l pastreze in memorie. Dar cine ii intreaba pe ei?", spune arhitectul Mircea Oniciuc, presedintele Ordinului Arhitectilor din Bucuresti. Potrivit acestuia, organizatia pe care o reprezinta nu are nici o obligatie sau drept legal de a arbitra felul in care edilii si investitorii se conformeaza politicilor publice privind urbanismul. Cu toate acestea, ca organizatie profesionala, Ordinul Arhitectilor din Bucuresti doreste sa provoace dezbaterea publica privind proiectele de pe Calea Victoriei, cu atat mai mult cu cat, potrivit legii, prezentarea si discutarea acestor proiecte sunt obligatorii.
Trei proiecte transforma Calea Victoriei in zona rezidentiala comerciala
Este vorba de trei proiecte de dezvoltare urbana: Planurile Urbanistice Zonale pentru numerele 176 si 107 de pe Calea Victoriei, realizate de arhitectii Florin Machedon, respectiv Adrian Cristescu, pentru investitori privati, si de un al treilea proiect mai general. Acesta se numeste chiar "Calea Victoriei – Axa Culturala a Bucurestiului", priveste intreaga zona si a fost realizat de un colectiv de arhitecti condusi de Alexandru Beldiman, din proprie initiativa.
Ordinul Arhitectilor din Bucuresti reproseaza celor doua proiecte punctuale pentru numerele 176 si 107 ca nu respecta caracterul special al zonei nici prin destinatie, nici prin densitatea excesiva si regimul mare de inaltime. Caracterul cultural si social al acestei zone centrale, de cea mai mare importanta in contextul istoric si general al orasului, poate fi pastrat si valorizat tocmai prin respectarea unor "amanunte tehnice", cum ar fi distanta pana la strada, densitatea spatiului construit etc., considera Mircea Oniciuc. Acesta a oferit drept exemplu unul din putinele spatii publice centrale din Bucuresti care joaca actualmente un rol social si cultural – zona Pietei Universitatii.
Prevederile specifice privind inaltimea cladirilor, densitatea constructiilor, distanta acestora fata de strada si de constructiile vecine sunt reglementate atat de Planul Urbanistic General, cat si de un plan special pentru zona Calea Victoriei, care este considerata zona protejata. Ambele regulamente au intrat in vigoare in anul 2000 si sunt actualizate o data la cinci ani. Adrian Cristescu, arhitectul care a realizat proiectul pentru numarul 107, pentru a carui prezentare investitorul nu si-a dat acordul, propune o modificare a regulamentului existent care sa permita construirea unor cladiri de mare inaltime. Astfel se elibereaza suprafata terenului pentru spatii verzi si functiuni publice, a argumentat Adrian Cristescu in cadrul unei dezbateri gazduite in urma cu o saptamana de Academia Romana. Autorul celuilalt proiect, arhitectul Florin Machedon, a declarat ca proiectul sau raspunde impunerilor de eficienta ale investitorilor privati.
"Nu vrem sa muzeizam Bucurestiul"
"Nu vrem sa muzeizam Bucurestiul, dar caracterul general al zonei trebuie respectat", ne-a spus Iulia Stanciu, purtatorul de cuvant al organizatiei. La dezbaterea de saptamana trecuta, academicianul Dan Berindei s-a alaturat altor voci exprimandu-si ingrijorarea in privinta implantului noilor constructii de mari dimensiuni in tesutul vechi, dand ca exemplu Parisul, unde cladirile inalte de birouri au fost concentrate in ansamblul Defense, amplasat in afara zonei istorice.
Situatia proiectului propus de colectivul condus de arh. Alexandru Beldiman este ceva mai complicata. Desi acest proiect zonal isi propune tocmai sa stabileasca caracterul cultural al Caii Victoriei, treptat autorii lui au permis din ce in ce mai multe concesiuni investitiilor cu caracter rezidential sau comercial, considera Ordinul Arhitectilor.
Cele trei proiecte nu au primit inca toate aprobarile necesare din partea autoritatilor, dar au trecut prin Comisia Tehnica de Urbanism, fara sa primeasca avize de la aceasta comisie. Cu toate acestea, unul din proiectele respinse de Comisia de Urbanism a primit apoi aprobarea din partea unei alte comisii a consilierilor locali. Ordinul Arhitectilor, care are de asemenea un reprezentant in Comisia de Urbanism, se teme ca pana la urma aceste proiecte vor fi aprobate in forma actuala, in ciuda respingerii lor de aceasta comisie.
