Filmul lui Nae Caranfil este o "dramedie", un film "fara blocuri si fara comunism", clasic, excelent filmat si interpretat actoriceste
"Restul e tacere", premiera lui Nae Caranfil de la aceasta editie a TIFF-ului, a dus de nas pe toata lumea, el nefiind o invitatie la lipsa reactiilor si a discutiilor in ceea ce il priveste.
Cu toate acestea, reactiile salii, de fiecare data pline, la cele doua vizionari, sunt mai mult decat relevante: sala a aplaudat scena de scena, a ras si a simtit trago-comicul momentelor. Pelicula, al carui scenariu este scris de aproape 20 de ani, prezinta povestea de epoca a unui tanar regizor-ratat, Grig (Marius Vizante), care isi doreste sa faca cinematografie. El ajunge sa incheie un parteneriat cu un fel de mecena romanesc interbelic pe nume Leon (Ovidiu Niculescu) care e de acord sa sponsorizeze un film despre reconstituirea razboiului independentei Romaniei. "Un singur lucru mi s-a parut interesant: o poveste de dragoste si ura intre omul cu banii si omul cu inspiratia care se vor devora reciproc si peste cadavrele lor va trona opera, cu un firisor de sange atarnand din nas", a explicat Caranfil mesajul filmului sau. Secvente care te fac sa razi cu lacrimi, parodie de cea mai buna calitate, dar si un dramatism caragialian care te face sa inghiti in sec si sa iti inghete pe buze rasul, fac din "Restul e tacere" una dintre cele mai bune pelicule romanesti. Filmul a avut un buget de aproximativ 2,5 milioane de euro, scene de lupta "ca-n vremurile bune", decoruri superbe, un film in care "s-a redescoperit trepiedul", precum insusi regizorul a declarat referindu-se la maniera clasica de filmare.
