De aproape un secol, printre oamenii din comunele aflate aproape de granita cu Bulgaria umbla legenda unui urias fir de apa subteran, venit tocmai din Peninsula Balcanica si care iese la suprafata prin zeci de "fantani" arteziene, razletite in zonele de sud si centru ale judetului Constanta. In comuna Silistea, de exemplu, apa se revarsa cu o presiune extraordinara, pentru captarea si folosirea sa nefiind nevoie de o instalatie de pompare.
Specialistii Directiei Apelor Dobrogea Litoral (DADL) confirma existenta unui mare debit de apa, dar demitizeaza legenda, explicand ca nu este practic vorba despre un fluviu, ci de o sursa extinsa care curge dinspre Bulgaria spre Romania prin fisurile, asemanatoare svaiterului, existente in depozitele de calcar. Reprezentantii DADL spun ca debitul subteran se intinde pe o suprafata de cel putin 200 de kilometri in Bulgaria si aproximativ 80 de kilometri in Dobrogea si ca izvoraste de undeva din platforma Balcanica, fiind alimentat pe parcurs de precipitatiile cazute in zonele "de traversare".
Legenda
In timpul celui de-al doilea razboi mondial, un inginer german cantonat la o unitate din Mangalia s-a aratat deosebit de interesat de resursele de apa extrem de bogate intalnite in Sudul Dobrogei. Ofiterul, al carui nume s-a pierdut odata cu trecerea timpului, a fost observat de sute de persoane colindand comunele apropiate de granita si unde existau locuri in care apa iesea la suprafata cu o presiune extraordinara, in veritabile fantani arteziene, uneori de peste un metru inaltime. "Neamtul" a cules o serie de informatii cu privire la povestile din zona si a prelevat mostre de sol, dupa care, intr-o buna zi, a disparut dintr-o data si nici pana acum nu se stie ce anume s-a intamplat cu informatiile pe care le adunase cu atata truda. Martori din acea perioada, majoritatea copii pe atunci, povestesc ca inca dinainte de venirea neamtului se vorbea despre "rauri" subterane, venite din Bulgaria, si care se revarsau in Dobrogea Romaneasca. Pe atunci, multi localnici foloseau chiar apa de la "arteziene" pentru uzul propriu, aceasta fiind considerata de foarte buna calitate. Ipoteza unui fluviu subteran a capatat substanta in anii '60, perioada in care comunistii au demarat un program intensiv de exploatare a apei subterane. In Sudul bogat al Dobrogei au fost efectuate numeroase foraje si studii privind originea debitului de apa care inunda zona. Un anume Ionascu, probabil inginer hidrolog, a fost primul care a avansat teoria "fluviului subteran" din Dobrogea, intocmind ani de-a randul rapoarte si studii de specialitate cu privire la acest "fenomen". Alimentata de Ionascu, legenda a supravietuit si in noul mileniu.
"Comoara" de sub pamant
Dobrogea este recunoscuta ca fiind una dintre zonele cu precipitatii reduse, anual aici fiind inregistrate limite cuprinse intre 200 si 400 mm, ceea ce este extrem de putin comparativ cu alte regiuni ale tarii. Acest aport extrem de sarac al precipitatiilor este insa compensat de resursele subterane, imposibil de tagaduit si care au un rol capital in dezvoltarea Dobrogei rurale din punct de vedere economic. Nu trebuie uitat faptul ca agricultura si viticultura sunt la noi sectoare extrem de bine dezvoltate, ceea ce ar fi imposibil fara contributia decisiva a unei retele de apa, fie aceasta si una subterana. In Dobrogea, cu exceptia Dunarii, apele de suprafata sunt sporadice si nu au nicio utilitate reala in ceea ce priveste exploatarea economica, singura resursa reala fiind cea "din adancuri". Daca nordul este extrem de sarac in ape de adancime, nu acelasi lucru se poate spune despre sudul provinciei istorice (n.r. – centrul si sudul judetului Constanta). Potrivit folclorului local, aici se revarsa "fluviul" din adancuri in solul bogat, prin zeci de mii de fisuri aproape imposibil de detectat. In unele zone, presiunea hidrostatica este extrem de mare, incat apa tasneste efectiv la suprafata, uneori la o inaltime de aproape un metru. Potrivit hidrogeologului Laurentiu Kertesz, din cadrul DADL Constanta, trei astfel de "arteziene" se gasesc la Mamaia (chiar la intrarea in statiune), Costinesti si, nu in ultimul rand, la Silistea. De zeci de ani, primele doua locuri au fost ingradite, debitul fiind controlat si exploatat in functie de necesitati. O situatie inedita este cea de la Silistea, unde "arteziana" continua sa reprezinte cea mai importanta sursa de apa potabila si de uz menajer din zona. Intrucat aici apa iese cu putere la suprafata, nu a mai fost nevoie de instalarea unei pompe, forta gravitationala a debitului sub presiune fiind indeajuns pentru a conduce la captare si exploatare.
Demitizarea
Pentru ca foarte multi oameni continua sa creada ca Dobrogea este strabatuta de un imens fluviu subteran, am incercat sa aflam si care este parerea specialistilor din domeniul hidrologiei. "Sudul Dobrogei beneficiaza intr-adevar de aportul unui debit mare de apa din subteran, directia de curgere fiind dinspre Bulgaria spre Romania, de la sud-vest la nord-est. Din punct de vedere tehnic, nu se poate pune problema unui fluviu subteran, acest termen reprezentand doar o exprimare metaforica a fenomenului. Principala sursa de apa vine din platforma Balcanica, iar pe traseul sau este alimentata cu alte surse, care se datoreaza in principal precipitatiilor. Sursa se intinde pe o suprafata de cel putin 200 de kilometri pe teritoriul Bulgariei si in jur de 80 km in Romania, la cateva sute de metri adancime", a declarat Camelia Dumitrache, director Resurse de Ape in cadrul DADL Constanta. Hidrogeologul Kertesz spune ca nu este vorba despre fire distincte de apa, aceasta curgand incontinnu prin miile de goluri si fisuri ale depozitelor de calcar sarmatian si barenian-jurasic (n.r. – perioade geologice). O mare parte din debitul acestor ape curgatoare are ca punct de drenaj (varsare) "batranul" Pont Euxin, direct sub nivelul marii, astfel incat fenomenul nu poate fi observat cu ochiul liber. Potrivit specialistilor, volumul de apa al asa-zisului "fluviu" nu poate fi estimat cu exactitate, singura modalitate de supraveghere fiind aceea de calcul al debitelor de foraj. Aportul apelor subterane venite din Bulgaria este insa demonstrat prin cifre clare. Astfel, in centrul Dobrogei (unde "fluviul" nu ajunge decat intr-o mica masura) debitul apei este de aproximativ un litru pe secunda, in timp ce, in Sudul "inundat", cifrele indica valori de zeci de litri pe secunda.