Stema oficiala a municipiului Cluj-Napoca este un kitsch. Simbolul controversat al actualei stemei apare pe toate actele oficiale semnate de actualul primar, Emil Boc. Din aceasta cauza, orasul este printre putinele mari asezari urbanes din Romania care nu se poate mandri ca are o emblema pe cinste.
De mai bine de patru ani, pe cladirea Primariei troneaza o emblema a municipiului, conceputa de administratia locala, pe atunci condusa de Gheorghe Funar (PRM). Stema este, insa, contestata atat de mediile academice, cat si de o buna parte de opinia publica.
„O barbarie in loc de stema”
„Ceea ce exista astazi este un kitsch, o barbarie, as putea spune”, a declarat designerul clujean Gabriel Padurean. Acesta lucreaza, de peste un an, la un proiect pentru refacerea stemei, una care sa fie apropiata de cea originala. Si istoricii reclama actuala emblema, care a inlocuit vechiul simbol medieval al orasului.
Cercetatorul Tudor Salagean, de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, a spus ca stema medievala a Clujului a fost stabilita inca din secolul XIV, cand regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, a acordat urbei statutul de „oras liber regesc”. Acesta era un fel de republica urbana medievala autonoma, cu drept de a purta stema.
Initial, emblema avea la baza un zid crenelat de cetate, cu trei turnuri cilindrice si o poarta de tip grilaj, ridicata. In timp, acestei embleme medievale i s-au mai adaugat elemente secundare, cum ar fi un torquest roman, adica un colier. Este vorba de un insemn preluat ca simbol al puterii. El a aparut pe emblema orasului in secolul XVIII, cand Transilvania a devenit parte a Imperiului Habsburgic.
Istoria, inlocuita de un fetis
Actuala stema este, insa, total diferita de cea pe care a pastrat-o inca din Evul Mediu, timp de mai bine de sase secole, adica cele trei turnuri crenelate si poarta de fier deschisa. Chiar si in timpul regimului comunist, autoritatile au pastrat in stema de atunci simbolul vechiului oras medieval.
Emblema care troneaza acum pe cladirea actualei Primarii a fost conceputa de o eleva de clasa XII, de la Liceul de Arte Plastice din Cluj-Napoca, in urma unui concurs de idei lansat de administratia Funar. Stema este impartita in trei cadrane, colorate diferit, in rosu, galben si albastru. In fiecare cadran apare un simbol. In cel superior este desenat stindardul dacilor, capul de lup, in cel inferior stanga apare monumentul memorandistilor ridicat de adminstratia Funar la capatul din strazii Eroilor, iar in cel de al treilea registru apare silueta zeitei romane a intelepciunii, Minerva.
Somnul lui Theodorescu a nascut monstrii
Desi este contestata, stema, pe care opinia publica adeseori o reclama pentru a fi schimbata, functioneaza legal, printr-o ironie a sortii. Proiectul emblemei noi trimis la Ministerul Culturii si Cultelor, la Comisia de Heraldica, de primarul de atunci al municipiului, Gheorghe Funar, nu a primit avizul necesar pentru a intra in functiune. Reprezentantii Ministerului Culturii, condus de ministrul Razvan Theodorescu, nu au catadicsit sa transmita, in timp util, Primariei un raspuns la proiectul de stema inaintat, astfel ca acesta a intrat in vigoare prin acord tacit.
Mai mult, ca sa aiba o totala acoperire, administratia Funar a obtinut in instanta, pe acest considerent, recunoasterea legalitatii stemei. Astfel ca astazi, desi mai toata lumea recunoaste ca emblema nu reprezinta orasul, ea este legala. Purtatoarea de cuvant a Primariei, Raimonda Boian, a spus ca este destul de greu ca actuala administratie locala sa reinceapa toate demersurile birocratice ca sa schimbe actuala stema. „Ar lua si timp, si bani”, a adaugat aceasta.
Desi primarul de acum al orasului, Emil Boc, incearca sa construiasca o imagine europeana a Clujului, cu branduri specifice, din pacate stema este dezavuata de mediul academic al municipiului de pe Somes.
