Liderii de la Beijing vorbesc despre „ridicarea pasnica a Chinei”, iar analistii sunt de acord ca principalul obiectiv al acestei tari pare sa fie dezvoltarea economica intr-un ritm si dupa modele fara precedent. Dar cresterea economica este dublata de intarirea capacitatilor militare, pe care unii o explica prin necesitatea protejarii intereselor economico-strategice majore (cum ar fi cele energetice), iar altii o vad ca pe o demonstratie de forta.
Presedintele Chinei si comandantul suprem al Armatei Populare, Hu Jintao, a declarat, la o intalnire cu delegatii organizatiilor de partid din marina militara, ca isi doreste „o marina puternica, adaptata la necesitatile misiunii militare istorice (a Chinei) in acest nou secol si in acest nou stadiu”. „Trebuie sa facem pregatiri solide pentru lupte militare si sa ne asiguram ca fortele (navale) pot indeplini misiuni in orice moment”, a adaugat Hu in discursul sau, preluat de intreaga presa oficiala chineza de ieri.
Presedintele chinez a mai cerut si o „conducere stricta a marinei, potrivit legii”, aluzie la un scandal in care a fost implicat un viceamiral, acuzat de coruptie si de comportament imoral si condamnat la inchisoare pe viata pentru deturnare de fonduri.
Analistii spun ca Beijingul doreste o marina militara puternica pentru a asigura caile maritime in vederea livrarilor de combustibil si pentru comert, vitale pentru cresterea economica. Potrivit analistului Scott Cooper, principalele preocupari ale politicii externe si de aparare a Chinei sunt, in ordinea prioritatilor: securitatea energetica si comertul, problema Taiwanului, Coreea de Nord, apararea antiracheta si proliferarea nucleara si situatia din Marea Chinei. Or, o flota militara puternica este utila pentru atingerea obiectivelor din toate aceste directii, asigurand nu doar securitatea cailor maritime, ci reprezentand si un factor de intimidare si descurajare. Scott Cooper si alti analisti dau asigurari ca Beijingul nu are intentii agresive pentru ca nu are niciun interes sa irite Statele Unite si alti parteneri economici majori. Dar aceiasi analisti adauga la aceasta remarca un termen ingrijorator: „Deocamdata”, adica pana in momentul in care complexul militar chinez, in care s-a investit extrem de mult in ultimii ani, este suficient de puternic sau pana cand interese majore ale Chinei ar fi lezate, prin proclamarea oficiala a independentei Taiwanului, de exemplu.
Dorinta de a fi o „natiune puternica”
Un sondaj realizat de „China Youth Daily” arata ca majoritatea covarsitoare a chinezilor (80,4%) isi doresc ca puterea economica a Chinei sa fie dublata de impunerea ca o „natiune puternica”. Chinezii au sentimentul ca tara lor este recunoscuta ca „mare” in termeni de populatie, doar 24,8 la suta dintre participantii la sondaj considerand ca tara lor este recunoscuta ca fiind puternica si in termeni militari.
Liderii de la Beijng dau asigurari ca nu au veleitati hegemonice si ca dezvoltarea Chinei va aduce beneficii intregii lumi, in special vecinilor. China va continua sa fie agresiva din punct de vedere economic, nu militar, spun si analistii. Ramane insa acel „deocamdata”…
