Despartiti de Dunare, dar impreuna in familia europeana

In Bulgaria se va intra dupa 1 ianuarie 2007 doar cu buletinul. Fara vize, fara obligatia de a arata ca pana acum cateva sute de euro. Cu timpul chiar ar putea sa dispara granita dintre cele doua tari care sunt membre ale UE. Apar insa alte probleme, care nu tin de frontiera. De la Calafat la Vidin sunt doar cativa km. Dar cele doua orase din Bulgaria si Romania sunt despartite de Dunare. Nu exista niciun pod care sa lege orasele de la granita. Se trece cu bacul. De doua ori pe zi. Daca exista si acesta. Un dezinteres foarte mare in special pentru romanii din Valea Timocului bulgaresc. Multi studiaza in Romania si le este foarte greu sa ajunga aici. Dar lipsa unui pod in aceasta zona are efecte negative si asupra dezvoltarii regiunii, unde comertul pe Dunare ar putea fi un motor al economiei din regiunea dunareana.

Calafat. Un oras infloritor in perioada interbelica. Comertul pe Dunare a dezvoltat altadata regiunea de la granita dintre Bulgaria si Romania. Astazi, bate vantul puternic dintre Dunare. Si atat. Nu a mai ramas nimic din traficul de altadata, cand pe Dunare veneau comercianti mai din toata Europa. Marele trafic s-a mutat pe podul dintre Giurgiu si Ruse. La Calafat, ca sa ajungi pe malul bulgaresc, nu poti sa treci decat cu bacul. De doua-trei ori pe zi. Si numai daca sunt suficiente tiruri cu marfuri. Ca sa se justifice trecerea de pe un mal pe altul. Calatorii se inghesuie pe langa masini, fara elementare conditii. Biletul de calatorie: 15 RON. Nu dureaza decat un sfert de ora. In zona bulgareasca, si mai rau. La Vidin, intr-o zi de duminica oamenii care vor sa treaca pe malul romanesc stau aproape toata ziua ca sa treaca granita. Vamesul bulgar nu are habar cand vine bacul.

Craiova, centrul cultural al timocenilor

„Este duminica. Trebuia sa vina la ora 15, dar nu sunt masini suficiente. Cand se va umple, va pleca”, ne raspunde. Vreo 50 de persoane stau si ingheata pe malul Dunarii. Nu exista nicio sala de asteptare. Nu poti iesi din vama ca sa-ti iei o cafea calda. Toaleta arata jalnic. Doar un duty- free, cam toate produsele de contrabanda. Calatorii care doresc sa ajunga in Romania sunt romani din Bulgaria ce studiaza in special la facultatile din Craiova. Nu pot veni prea des acasa. Acest lucru nu din cauza de viza sau de restrictii la vama. Ci doar din cauza ca nu exista un pod intre cele doua maluri. O alternativa la trecerea cu bacul ar fi pentru romanii timoceni sa parcurga vreo doua sute de km pana la Ruse si acolo sa traverseze podul la Giurgiu, de unde sa mai faca inca vreo suta de km pana la Craiova. Consecintele sunt si din punct de vedere economic. Pe cele doua maluri ale Dunarii din aceasta regiune bantuie saracia. La Vidin nu au mai ramas decat ruinele cetatii. Un oras infloritor altadata, din care au mai ramas zidurile unor cladiri vechi de sute de ani. Mai rasarite sunt „monumentele” comuniste, caminul cultural si cateva statui care amintesc de marile realizari ale socialismului.

Identitate franta

Romanii din Bulgaria, in numar de peste 200.000, sunt concentrati in zona Vidinului, in asa-zisa zona a Timocului bulgaresc. Regiunea romaneasca se intinde de la raul Timoc pana la litoralul Marii Negre. O alta regiune din Bulgaria in care se afla comasata populatie romaneasca se afla plasata in zona muntilor Balcani. In ultimii ani, romani mai sunt gasiti si la Sofia, care s-au stabilit in capitala Bulgariei din satele loloviste, Gopesi si Crusova. La sud de Dunare, in regiunea Vidinului exista 32 de sate compacte romanesti, peste 50.000, unde s-au pastrat limba, obiceiurile si traditiile populare. Romanii de aici sunt numiti vlahi de bulgari, dupa acelasi model sarbesc, tocmai pentru a nu recunoaste aceasta minoritate, apropiata de tara-mama. Desi in aceste sate se vorbeste romaneste nu exista nicio scoala in limba materna. Nici macar o biserica proprie. Totodata, Mitropolia de la Vidin a interzis folosirea limbii romane la slujbele minoritatii romanesti. Un asemenea caz a fost semnalat la inceputul acestui an, cand preotul Valentin Gheorghiev din satul Rabova a fost oprit de Mitropolia de la Vidin sa tina slujba in limba romana. Interesant este faptul ca romanii din Bulgaria au avut scoli in limba romana pe teritoriul bulgaresc pe vremea stapanirii otomane, adica pana la primul razboi balcanic, in 1912. Ivo Gheorghiev, presedintele Asociatiei Romanilor din Vidin, sustine ca, „desi drepturile minoritatilor au fost ratificate, din pacate sunt probleme grave care trebuie rezolvate, in aplicarea prevederilor legale. Noi ca minoritate etnica ne confruntam cu probleme ramase din trecutul istoric la Bulgariei. Dupa stapanirea turceasca, regiunea noastra nu a mai beneficiat de scoala in limba materna. De-a lungul timpului, politica de asimilare practicata de regimul comunist bulgar a dus la dizolvarea etnica prin asimilare fortata”.