Pana pe 14 ianuarie este deschisa, in Sala Buzunar de la Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” (sala mica, situata in dreapta salii de expozitii), expozitia-document despre anul revolutionar 1956 si efectele sale in spatiul romanesc, realizata de tanara cercetatoare Andrea Varga. Aceasta privire in timp, dupa trecerea a 50 de ani, este un proiect absolut independent, urmare a eforturilor depuse de autoare, dupa un studiu prelungit in arhivele comuniste din Romania si Ungaria. Andrea Varga este istoric, cetatean maghiar, si de 10 ani si-a consacrat activitatea profesionala studiului arhivelor accesibile ale sistemului totalitar comunist.
Un „performance” istoric
Rezultatul acestui studiu consta si in aspecte inedite, fapte si documente pe care Andrea Varga le considera necunoscute, atat in Romania, cat si in Ungaria. Putini stiu, afirma ea, ca revolutia anticomunista din Ungaria a fost urmata de o miscare puternica si in Romania, numarul protestelor si al actiunilor impotriva regimului fiind foarte mare, mai ales in centrele universitare Bucuresti, Timisoara, Cluj. Represiunea a fost foarte dura si a avut drept rezultat, dupa estimarile sale, mii de oameni arestati in perioada 1956-1959, peste 1.000 de de studenti exmatriculati, sentinte cumulate de peste 14.000 de ani de detentie, 30 de condamnari la moarte, dintre care 24 executate. Niciunul dintre acesti oameni nu a fost reabilitat si tanara cercetatoare insista asupra necesitatii unei reparatii morale oficiale, prin casarea sentintelor date de un regim aberant.
Constienta ca tinerii, carora li se adreseaza in primul rand demersul sau, citesc prea putin, in orice caz nu ziare sau carti de istorie, autoarea a ales formula unui „performance” istoric, a unui fel de instalatie artistica, cu accentul pus pe elementul vizual. Deschiderea este data de un ecran pe care sunt proiectate imagini de arhiva din timpul revolutiei maghiare din 1956. Panourile pe care sunt expuse documentele, extrase din dosare ale Securitatii si din arhive ale institutiilor oficiale, reproduse prin fotografiere, incadreaza peretii laterali. Documentele sunt lasate sa vorbeasca de la sine, comentariile si explicatiile fiind minime. In centru, un obiect care sugereaza o rotativa tipografica permite expunerea a numeroase pagini din cele doua ziare ale vremii, „Scanteia” si „Romania libera”. Pe unul din peretii laterali, panourile cu documente sunt separate de pereti negri cu gratii, zabrele, sugerand spatiul concentrationar. Pe ecranele montate in partea superioara sunt prezentate neintrerupt imagini de arhiva, extrase din jurnalele de actualitati si documentare realizate in epoca de Sahiafilm, pentru a da cat de cat idee despre contextul general al momentului 1956.
Apel pentru reabilitare
Departe de detasarea care se cere in mod curent istoricului fata de subiectul studiului, Andrea Varga a ales sa se implice si sa vorbeasca in numele acestei generatii sacrificate, de un regim declarat, in sfarsit, „ilegitim si criminal”. Ca si alti istorici din generatia ei, confruntati cu duritatea documentelor si a epocii, cercetatoarea condamna implicit, dar si explicit, sistemul comunist prin acest studiu istoric si cere direct reabilitarea oficiala a victimelor acestuia. Pe unul dintre panouri se afla doar aceste cuvinte: „Acestia sunt eroi ai Romaniei! Ei si-au dat viata pentru ideile lor, iar cand au mers spre locul executiei nu aveau frica de moarte. Le era frica doar de uitare. Daca sunt uitate numele lor, chipurile lor, vocile lor, atunci ei au murit degeaba. Istoricii, societatea civila trebuie sa lupte impotriva uitarii. Se impune urgent un act reparator pentru memoria acestor curajosi, casarea tuturor sentintelor politice pronuntate in baza aberantelor legi comuniste”. Poate, sa speram, ca si in cazul totalitarismului nazist, adevarata condamnare a comunismului va fi facuta de generatia urmatoare, ajunsa la maturitate dupa sfarsitul acestuia…
Expozitia, vernisata pe 16 noiembrie in Ungaria, cu un succes foarte mare, trebuia sa fie, initial, sub egida CNSAS, dar pana azi institutia a refuzat sa dea drumul banilor primiti de la Guvern. Asa ca actuala expozitie este realizata in intregime din banii proprii si din sponsorizari. In schimb, la Guvern si CNSAS s-au primit scrisori injurioase si imunde, evident in primul rand la adresa originii ei maghiare! Deschiderea expozitiei de marti a fost onorata de prezenta unor persoane ca: Mircea Mihaies, vicepresedinte ICR, Virgil Nitulescu, consilier MCC, analistul politic Armand Gosu.
