Medicii acuză autorităţile că de ani de zile neglijează acest domeniu, în condiţiile în care este o parte importantă a sistemului public de sănătate. Ei solicită o rectificare bugetară care să permită creşterea finanţării în medicina de familie cu un procent între 9 şi 17% din FNUASS total, cât este în toate ţările europene, pentru continuarea activităţii cu asigurarea serviciilor necesare populaţiei. Aceste măsuri ar permite degrevarea spitalelor şi a serviciilor de urgenţă de apelări inutile, dar şi echilibrarea cheltuielilor în sistem.
„Deşi majoritatea decideţilor recunosc utilitatea asistenţei medicale primare ca parte dintr-un sistem de sănătate eficient, iar medicilor de familie li s-a promis de ani de zile că pe agenda publică se va prioritiza susţinerea dezvoltării medicinei de familie, faptic, aceştia de-abia mai supravieţuiesc cu tot ceea ce înseamnă cheltuielile unui cabinet“, se precizează într-o adresă depusă de Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie la Guvern, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor Publice, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi sediul Prefecturii Bucureşti. Totodată, şi Societatea Naţională de Medicină de Familie a depus un memoriu similar la Guvern şi la Ministerul Sănătăţii, în care solicită alocarea de fonduri suplimentare pentru asistența medicală primară, prin rectificare bugetară.
Migraţie masivă a personalului medical spre spitale
Medicii argumentează prin faptul că minima creştere a finanţării AMP în 2018 poate acoperi strict creşterea costurilor pentru menţinerea funcţionării cabinetelor, fără a permite nici o minimă investiţie sau fără a putea face posibilă vreo creştere a veniturilor personalului, respectiv medici şi asistente medicale.
“Este cunoscut faptul că medicii de familie lucrează în baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate, deci veniturile cabinetelor provin din plata serviciilor medicale, din FNUASS. În cabinetele de medicină de familie, medicii şi asistenţii fac parte din sistemul public de sănătate şi este echitabil să aibă venituri similare celorlalţi medici şi asistenți care realizează servicii medicale în sistemul public de sănătate, pentru a nu se produce dezechilibre majore în sistem, cu consecinţe greu de depăşit. În ultimul an de zile, cel puţin, s-a constatat o migrare a asistentelor medicale din cabinete spre spitale, asta datorită salariilor mai mari. Trist este şi faptul că din aceste motive, şi nu numai, tinerii medici nu vor să mai aleagă la rezidenţiat medicina de familie”, avertizează dr. Marina Pârcălabu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie.
Umilinţă: 1.100 de lei – salariul unei asistente medicale cu 30 de ani vechime, sub venitul unui muncitor necalificat
Din cei aproape 16.000 de asistenţi medicali care lucrează în cabinetele de medicină de familie, peste 80% sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, de muncitor necalificat, indiferent de vechime şi de grad profesional. Ei susţin că, deşi majoritatea au zeci de ani de experienţă în spate, se duc acasă cu doar puţin peste 1.100 de lei pe lună şi nu beneficiază de bonuri de masă sau de alte sporuri, spre deosebire de colegii din spitale, care au venituri de 3-4 ori mai mari. “Unii dintre noi mai primesc 3-4 milioane la negru, dar asta nu ajută cu nimic, pentru că vom avea pensii de asistaţi social. Peste 50% din colegi fac pentru aceşti bani şi munca femeii de serviciu. Nu avem dreptul la concediul legal de odihnă, cu chiu, cu vai abia reuşim să ne luăm câteva zile pe an pentru că nu are cine să ne înlocuiască la cabinet”, au declarat pentru “România liberă”, sub protecţia anonimatului, mai multe asistente medicale.
Acestea solicită ca salariile asistenţilor medicali din cabinetele medicilor de familie sau ale medicilor de alte specialităţi să fie plătite din fonduri separate de venitul medicului şi să fie cuprinse într-o grilă de salarizare: „Noi nu avem nici măcar salariul femeii de serviciu din spital, ne-am înscris într-un sindicat, am ajuns la minister, vom face un proiect de lege, îl vom depune şi sperăm să ne fie şi nouă recunoscute calificarea şi toate celelalte drepturi! Doamna ministru a avut grijă doar de colegii noştri din spitale, pe care i-a cuprins în Legea 153, a bugetarilor, unde salariile au crescut. Dar cu noi e foarte grav, va trebui să luptăm să fim cuprinşi în Legea Sănătăţii, pentru că la acest moment totul este ambiguu, scrie că salariul asistentului nu poate fi mai mic decât minim. Care minim, pe economie sau pe ramură sanitară?”.
Din medic, brancardier
Într-un gest extrem de disperare, un medic de familie din Arad, cu 31 de ani de experienţă, şi-a depus dosarul pentru a deveni brancardier, pentru un salariu mai mare. Înainte de a-i fi respinsă candidatura, dr. Adrian Dărăbanţiu a declarat că, potrivit grilei de salarizare a Spitalului Judeţean de Urgenţă Arad, veniturile sunt mult mai mari decât ale medicilor de familie: „Un brancardier poate primi în mână chiar peste 4.000 de lei, iar eu, după 31 de ani de activitate, rămân cu jumătate din această sumă, deşi am un cabinet medical peste medie ca mărime, cu 2.500 de pacienţi. Am colegi care au 1.500 de pacienţi, iar cabinetul lor încasează în jur de 10.000 lei lunar, deci medicul pleacă acasă cu mai puţin de 2.000 de lei pe lună, chiar 1.500 lei, după ce şi-a plătit angajaţii, a achitat facturile şi toate taxele“.
11.000 de medici de familie şi 16.000 de asistenţi medicali din cabinetele MF nu beneficiază de măririle salariale consistente acordate personalului din sistemul sanitar. Medicii de familie acordă, anual, peste 110 milioane de servicii medicale.
