Executivul de la București va asigura fonduri suplimentare de 1,12 miliarde de lei pentru bugetele locale, potrivit proiectului privind rectificarea bugetară. Este o alocare bugetară consistentă, în condițiile în care, per total, cheltuielile bugetare vor crește cu 7 miliarde de lei. Peste 916 milioane de lei vor fi folosiți epntru echilibrarea bugetelor locale iar 209 milioane pentru implementarea programului pentru școli al României.
Dependența administrației locale față de guvernul central a crescut în urma a două măsuri aprobate anul trecut de Parlament și de Guvernul Mihai Tudose.
Astfel, prin legea salarizării unitare votată de Parlament, consiliile județene și primăriile au primit undă verde să stabilească singure salariile angajaților. Singura condiție a fost ca lefurile să nu depășească indemnizațiile vicepreședinților de CJ și viceprimarilor. Or, în condițiile în care, de pildă, un vicepreședinte de consiliu județean are o indemnizație de 17.100 de lei brut, lefurile din administrația locală au explodat iar acum trebuie susținute de Executiv. 11 consilii județene solicitaseră Guvernului, până la finele anului trecut, fonduri suplimentare pentru plata salariilor. Datele apar într-un document al Ministerului Dezvoltării, potrivit căruia este vorba de Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Harghita, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Prahova, Satu Mare, Tulcea și Vâlcea. Pe de altă parte, Emil Drăghici, președintele ACOR, a explicat că jumătate din comunele din România nu au posibilitatea să se susțină singure din punct de vedere financiar.
Efectele revoluției fiscale
Pe de altă parte, în toamna anului trecut Guvernul Mihai Tudose a redus impozitele pe salarii de la 16% la 10%. Măsura era menită să atenueze efectul transferului contribuțiilor de la angajator la angajat. Însă, dornic să diminueze supărările angajaților, Tudose a trezit nemulțumirea primarilor. Explicaţia este simplă: administraţia locală a fost cea mai afectată de reducerea de taxă, în condiţiile în care 71% din impozitul pe venitul salarial se face venit la administraţia locală. Printre cei mai vehemenți critici ai lui Tudose s-a numărat chiar colega sa de partid, Gabriela Firea, primar general al Capitalei. Pentru a calma spiritele, premierul Tudose a promis compensații, prin alocări din veniturile din cotele defalcate de TVA, adică exact ce face acum Guvernul Dăncilă.
Problema cu aceste fonduri este că ele depind de jocurile politice și nu de încasarea unor bani, așa cum este cazul impozitelor pe venitul salarial. Faptul a fost vizibil la sfârșitul anului trecut când în mai multe consilii județene au izbucnit scandaluri legate de repartizarea către localități a acestor fonduri.
Astfel, la Iași, PSD a încercat să schimbe regulile și să aloce 99% din fonduri în funcție de întinderea unei localități și 1% în funcție de populație. Calculele făcute de opoziția locală au demonstrat că orașul Iași ar fi defavorizat (primarul Mihai Chirica a fost exclus din PSD n.r.). După un scandal prelungit s-a ajuns la un compromis – 80% în funcție de suprafață și 20% în funcție de populație.
Alocări cu scandal
Și la Hunedoara a ieșit cu scandal, liberalii reclamând împărțirea preferențială a sumelor. ”Am constatat că, deși populația condusă de primari liberali reprezintă, în procente, 40,9 la sută, din totalul populației județului, din sumele alocate pe unități administrativ-teritoriale, ați socotit că populației conduse de primari liberali i se cuvine doar 29,4%. Adică, aţi privat unitățile administrativ teritoriale conduse de primari liberali 1,35 milioane de lei. E o sumă considerabilă”, a declarat consilierul județean liberal Vetuța Stănescu. Și în Argeș s-a lăsat cu scântei. „Acești bani sunt praf în ochii primarilor. Ei sunt doar ca să spuneți că le dați ceva. Înțelegeam să dăm acești bani la unele lucrări care puteau fi finalizate. Prin această repartiție încurcăm UAT-urile pentru că prin aceste sume nu poți să faci absolut nimic. Județul are nevoie de mai mulți bani”, a precizat Adrian Miuțescu, consilier PNL.
Bani în plus pentru pensii
Anul viitor sunt alegeri europarlamentare și prezidențiale și, pe lângă aleșii locali, al căror sprijin este esențial, Guvernul s-a gândit și la protecția socială a alegătorilor. Bugetul asigurărilor sociale de stat, va fi suplimentat cu 852,1 milioane lei, în principal pentru asigurarea drepturilor de pensie.
Ministerul Afacerilor Interne primeşte 366,3 milioane lei, din care 100 milioane lei pentru plata pensiilor militare de stat, 100 milioane lei cheltuieli cu salariile şi 150 milioane lei pentru cheltuieli de investiţii. Ministerul Transporturilor primeşte 230 milioane lei pentru a compensa gratuităţile la transport acordate diferitelor categorii sociale, precum studenţi, pensionari, veterani de război. Şi Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate a fost suplimentat cu 557,5 milioane lei în principal pentru asigurarea drepturilor salariale ale personalului din unităţile sanitare.
Instituții perdante
Potrivit Ministerului Finanțelor, veniturile au crescut cu 5,99 miliarde de lei iar chletuielile vor crește cu 7,09 miliarde. Ținta de deficit bugetar este 2,97% din PIB, iar Guvernul a pregătește tărirea unor fonduri, de la serviciile secrete și de la unele ministere. Scăderile vor fi operate la Serviciul Român de Informaţii (-113 milioane lei), Ministerul Cercetării şi Inovării (-122,1 milioane lei), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (-44,2 milioane de lei), Ministerul Energiei (-47,7 milioane de lei), Ministerul Afacerilor Externe (-35,1 milioane lei), Serviciul de Protecţie şi Pază (-22,7 milioane lei), Ministerul Turismului (-17,3 milioane de lei), Serviciul de Informaţii Externe (-16,5 milioane lei), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (-16,2 milioane lei).
Administrația Prezidențială va pierde 11 milioane de lei. Prin legea bugetului de stat, Administrația Prezidenațială primise 57,5 milioane de lei. Administraţia Prezidenţială a criticat rectificarea bugetară, precizând că, prin tăierea fondurilor Preşedinţiei, România nu-şi va putea păstra angajamentele, precum Summit-ul celor Trei Mări.
