Icoanele trebuie indepartate din scoli in numele laicitatii statului si tolerantei religioase, a hotarat Combaterea Discriminarii. Dar ce ne facem cu Crucea de pe Caraiman? Caci putine alte monumente au potentialul de a „ofensa” sentimentele ne-crestinilor precum Monumentul Eroilor de pe Caraiman.
Unde mai pui ca, in viziunea Omului Nou, Crucea cocotata pe masivul Caraiman trebuie sa aiba si alte grave pacate originare: lucrarea a fost platita cu fonduri publice, ridicata de institutii ale statului si sfintita; ideea agresarii „spatiului public” cu o Cruce i-a apartinut unei „obscurantiste”, Regina Maria; monumentul de 30 de metri este, evident, ostentativ crestin si ii comemoreaza si pe eroii care nu se vor fi inchinat la Sfanta Cruce. Iar martirii, am vazut-o in ultimii ani, pot fi pomeniti si intr-un mod „corect politic”. „Scobitoarea in maslina” (sau „fleica in frigaruie”, cum i se mai spune) decoreaza Piata Palatului, batjocorind memoria eroilor din 1989.
Cert este ca „ofensa” adusa de icoanele din scoli paleste in comparatie cu impactul Crucii de pe Caraiman, vazuta cu de-a sila de milioanele de romani nevoiti sa treaca prin Valea Prahovei indiferent de confesiune.
Si e doar inceputul. Omul Nou e suparat ca „spatiul public” i-a fost invadat de personaje precum „Mos Nicolae” si „Mos Craciun” (care l-a detronat pe „Mos Gerila, Cel Corect Politic”), de urari gen „Hristos a Inviat” sau „Craciun fericit”. Ziua Marinei e de Sfanta Maria, Ziua Aviatiei – de Sfantul Ilie. Dumnezeu e un personaj prea masculin, caci i se zice Tata. Dar o formula Mama-Tata ar da satisfactie curentului feminist. In etapa urmatoare, pot fi declarate agasante prea numeroasele nume cu semnificatie crestina: Maria, Petre sau Gheorghe, ce sa mai spunem de vreun Emanuel sau Gabriela. Nu numai ca numaratoarea anilor incepe cu Hristos si saptamana are chiar sapte zile, dar pana si ziua de odihna e de „Ziua Domnului”. Ateii si cei de alte credinte sunt obligati sa se odihneasca odata cu crestinii si sa mai si auda clopotele batand. Pare absurd, dar am vazut deja reteta: reduta dupa reduta. Militienii gandirii vor lua in colimator Mos Craciunii si colindele, urarile, monumentele si sarbatorile crestine, dar dupa ce icoanele vor fi date jos de pe pereti. In Romania, sunt cazuri grave de intoleranta si incalcare a principiului separarii bisericii de stat. Dar decizia CNCD, o institutie care s-a dovedit mai inutila si decat Avocatul Poporului, creeaza o problema acolo unde, de fapt, nu este nici una. Icoanele trebuie lasate sa vegheze discret orele elevilor. Ne indeamna, tacut, copiii la mai multa bunatate decat toate orele de religie si de gargara civica la un loc. Fac parte din patrimoniul de cultura si credinta cu care, altfel, ne mandrim in afara tarii. Caci inca mai avem reflexele normale. O „Scobitoare in maslina” ne provoaca furia sau rasul, pe cand o Cruce – macar un gand pios.
