Gradul de civilizatie al unei tari este dat si de procentul acordat de stat culturii, celei scrise sau altor forme care ne confera identitatea spirituala. Fondul national de cultura a acordat de curand subventii intristator de insuficiente unor reviste literare cu traditie, printre care si revistei clujene „Steaua”. Cei 8.250 RON abia daca ajung pentru trei numere de revista din cele opt tiparite.
De cinci decenii, publicatia noastra s-a impus in constiinta cititorilor. Nu e un secret pentru nimeni tinuta revistei transilvane, care a dus, in perioada dogmatica, o adevarata batalie pentru impunerea esteticului, cum e normal, eliberat de servitutile ideo-logicului comunist. Acum, ca in momentele grele ale postplenarelor de trista amintire, cand se aplicau reduceri de personal si interdictii tematice precaritatea financiara, reapare, sub forma „cenzurii” financiare.
„Steaua” nu e singura revista din Romania care contesta public insuficienta subventie acordata recent, „Viata romaneasca” bucuresteana sau „Ramurile” craiovene, centenare, toate publicatii care au format un public, o atmosfera de idei innoitoare, citind „semnele timpului” de atunci si de-acum au aceleasi nemultumiri majore.
Un climat intelectual fertil, o fierbere si apoi o decantare a modalitatilor artistice sunt de neconceput fara revistele noastre literare si putinii oameni care le scot. Nu din orgolii supradimensionate, ci dintr-un simt al datoriilor etice, cu sentimentul ca prin aceste publi-catii de temeinica, solida cultura si arta, cum e si „Steaua”, comunitatile de romani de pe Valea Timocului, sau cele de istro sau megleno-romani, sau bucovinenii din Cernauti, prezenti in paginile noastre, ori altii, se reunesc in aceeasi mare familie. Nu din resentimente sau frustrari, ci din bucuria de a construi punti intre singuratati, de a dinamiza dialoguri intre „generatii de creatie”, cum spunea Tudor Vianu, apare revista noastra, alaturi de altele.
O publicatie este un argument al existentei moderne a unei natiuni. Locul formarii intelectuale a multor scriitori tineri, un poligon de incercare, un laborator experimental. Acum existenta acestor forme de civilizatie a cartii e amenintata. Ceva stramb in judecata comisiei neindreptateste cultura scrisa.
De aici pana la transformarea noastra in pasivi, comozi spectatori de superficiale spectacole media nu e decat un pas. Catastrofal de aproape.