Dosarul privind fraudele savarsite de fostul deputat PSD de Neamt Culita Tarata in Insula Mare a Brailei (IMB) zace neatins, prin sertarele procurorilor. Si nici noua conducere a IGP nu este interesata sa cerceteze modul in care firma TCE 3 Brazi SRL, ce-i apartine baronului de Neamt, a reusit sa puna mana, in mod ilegal, pe cele 57.000 de hectare din IMB si sa creeze statului un prejudiciu de 200 de miliarde de lei.
Contractul lui Tarata – ilegal de la bun inceput
Potrivit raportului Corpului de Control din Ministerul Agriculturii, raport ce se regaseste in „dosarul Culita Tarata” aflat la IGPR, fostul deputat PSD de Neamt nu avea dreptul sa primesca in arenda, pentru 20 de ani, terenurile din IMB. In 2001, cand Tarata a preluat Insula, cele 57.000 de hectare faceau obiectul contractului de management nr. 7751 incheiat intre Ministerul Agriculturii si firma Reen Import-Export SRL. In plus, subliniaza raportul, Tarata nu a prezentat oferta cea mai rentabila pentru arendarea terenurilor. „Din analiza si verificarea documentelor a rezultat ca a existat o oferta mai rentabila decat cea prezentata de SC TCE 3 Brazi SRL, aceasta fiind depusa de catre SC SAS Agriculture SRL Braila, care la punctul 8 din oferta mentioneaza ca va plati o redeventa de 1.000 kg grau pentru fiecare hectar si an agricol”, a descoperit inspectia Ministerului Agriculturii. Responsabil pentru acceptarea ofertei dezavantajoase a lui Tarata este fostul director general al Agentiei Domeniilor Statului (ADS), Cristian Candet. Desi stia ca o alta firma ofera o redeventa mai mare, Candet i-a scris lui Culita Tarata ca isi ofera „disponibilitatea ca in cel mai scurt timp posibil sa negociem impreuna cu dvs. clauzele contractului de atribuire in arenda prin negociere directa a suprafetelor de teren agricol din Insula Mare a Brailei”. Candet se mai face vinovat si de dezinformarea Consiliul de Administratie al ADS, intrucat a mintit ca nu mai exista o alta firma interesata de arendarea Insulei.
SC IMB SA – falimentata intentionat
Fara a analiza faptul ca terenurile in discutie erau administrate atunci, in baza contractului 7751, de catre Reen Import-Export SRL, la data de 27.08.2001 ADS i-a oferit aceleasi suprafete agricole lui Culita. Acesta a fost momentul care a dus la ruinarea SC IMB SA. Potrivit informatiilor furnizate de Corpul de Control din Ministerul Agriculturii ofiterilor din IGPR, SC IMB SA a fost falimentata intentionat deoarece i-au fost scoase din capitalul social terenurile oferite lui Tarata. Iar in aceasta situatie nu a mai avut posibilitatea de a se redresa financiar, cea care a pus din plin umarul la acest faliment a fost judecatoarea Lucia Vasiliu, de la Judecatoria Braila, care a aprobat aceste masuri. De altfel intre judecatoare, Culita Tarata si firma lichidatoare Sierra Quadrant SRL s-au stabilit in timp relatii de prietenie.
Conform prevederilor Legii 268/2001, un alt motiv pentru care deputatul Culita Tarata nu ar fi trebuit sa primeasca in arenda IMB este acela ca avea datorii catre diverse institutii publice. Iar la data de 31.08.2001 firma TCE 3 Brazi inregistra numai la Regia Nationala a Padurilor datorii in valoare de 9,7 miliarde de lei.
Securistul Mihai Ciobanu – sluga lui Tarata la ADS
Cel care l-a sustinut mereu pe Tarata a fost seful Serviciului Urmarire Contracte din ADS, Mihai Ciobanu. Securist cu legaturi in lumea araba, Ciobanu a lucrat din 1999 pana in 2002 in slujba lui Tarata la SC Petroforest SA si la Compil SA. Imediat ce a reusit sa preia terenurile din IMB, deputatul PSD a tras sforile pentru a-l angaja pe Ciobanu la ADS. Si a reusit. Apoi, desi avea atributii pentru a-l controla pe Tarata, Ciobanu nu a facut altceva decat sa-i sprijine afacerile acestuia.
In august 2003, pentru a nu pierde IMB din cauza neplatii redeventei, Tarata a inventat o poveste lacrimogena. I-a scris ministrului Agriculturii de atunci, Ilie Sarbu, ca aproximativ 20.000 de hectare din Insula nu mai pot fi lucrate, deoarece au fost invadate de stuf. Asa ca a cerut, cu mult tupeu, ca plata lucrarilor de distrugere a stufului sa fie suportata de Ministerul Agriculturii. Ilie Sarbu si-a pus specialistii sa lucreze, iar acestia au ajuns la concluzia ca suma necesara aplicarii unor tratamente pentru combaterea stufului lui Tarata pentru anul 2003 costa 941.640 dolari. Numai ca dupa o luna de zile Culita Tarata trimite la ADS o factura de 1,8 milioane de euro, suma pe care a pretins ca a cheltuit-o, dar si ca va urma sa o cheltuiasca pentru destu-fizare in urmatorii ani. Mihai Ciobanu s-a simtit dator si, chiar daca devizele nu erau insotite de procese-verbale de receptie a lucrarilor, a avizat incheierea unui act aditional prin care diminua retroactiv, cu suma de 1,8 milioane de euro, arenda pe care fostul sau sef trebuia sa o achite. Pentru a nu risca eventuale condamnari penale, reprezentantii directiilor Privatizare Concesionare, Juridica si Economica au refuzat sa semneze respectivul act aditional.
