Curtea Constituțională (CCR) va analiza, pe 20 septembrie, două contestații la adresa Codului administrativ, votat de Parlament în sesiunea extraordinară din luna iulie. Contestațiile aparțin președintelui Klaus Iohannis, dar și unui grup de parlamentari din USR, PMP, cărora li s-au adăugat câțiva parlamentari PNL. În pregătirea ședinței, magistrații CCR au centralizat punctele de vedere ale instituțiilor implicate.
Astfel, potrivit Codului administrativ votat de Parlament, în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor autoritățile locale au obligația să asigure în raporturile cu aceștia folosirea limbii minorității naționale respective. După acest articol, s-a introdus un amendament potrivit căruia autoritățile locale, prin hotărârea organelor lor deliberative sau, după, caz, organelor de conducere, pot decide asigurarea folosirii limbii materne în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea de 20%. Cu alte cuvinte, în premieră, consiliile locale sau județene pot decide să asigure folosirea limbii materne și atunci când ponderea este mai mică de 20%. Acest articol a făcut obiectul unor negocieri PSD-UDMR, social-democrații votând amendamentul la schimb cu angajamentul Uniunii de a nu sprijini moțiunea de cenzură a PNL.
Unde s-ar putea vorbi limba maghiară
15 județe din România au pe teritoriul lor cetățeni din minoritatea maghiară. În Harghita (85,21%) și Covasna (73,74%) maghiarii sunt majoritari, în Mureș (38,09%), Satu Mare (34,65%), Bihor (25,27%) sau Sălaj (23,35%) maghiarii depășesc pragul de 20%. Aici se aplică automat dreptul de folosire a limbii materne, care era prevăzut și de legislația anterioară. Însă, există alte nouă județe unde maghiarii sunt sub 20%, unde s-a deschis ușa pentru astfel de drepturi – Cluj, Arad, Brașov, Maramureș, Timiș, Bistrița-Năsăud, Alba, Hunedoara și Sibiu.
În contestația depusă la CCR, Președinția arată că norma criticată contravine prevederilor articolului 13 din Constituție potrivit căruia ”în România limba oficială este limba română”. De asemenea, președintele reclamă încălcarea articolului 120 alin. (2) din Constituție. ”În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorităţii naţionale respective în scris şi oral în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate, în condiţiile prevăzute de legea organică”, menționează articolul citat de președinte. Or, spune șeful statului, noua lege ”nu mai are în vedere criteriul constituțional al «ponderii semnificative» a cetățenilor aparținând unei minorități naționale, criteriu esențial care angajează obligația asigurării folosirii limbii minorității naționale în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate”.
Ce se întâmplă cu conflictul de interese
Un alt articol contestat de președinte vizează redefinirea conflictului de interese pentru membrii Guvernului. Potrivit Codului administrativ, la „Conflictul de interese” este specificat: „(1) Persoana care exercită funcția de membru al Guvernului este în conflict de interese în situația în care, în exercitarea funcției publice de autoritate, este chemată să ia o decizie sau să participe la luarea unei decizii, să emită un act administrativ sau să încheie un act juridic cu privire la care are un interes personal de natură patrimonială. (2) Membrul Guvernului care se află în conflict de -interese în condițiile alin. (1) este obligat să se abțină de la luarea deciziei sau de la participarea la luarea deciziei, de la emiterea actului administrativ sau încheierea actului juridic respectiv care ar putea produce un folos material pentru sine sau pentru soț, soție ori rude până la gradul al II-lea”.
Modificarea textului restrânge domeniul de aplicare a răspunderii unui membru al Guvernului pentru un eventual conflict de interese, permițând practic celelalte fapte realizate dintr-un interes personal de natură nepatrimonială ori cu scopul de a obține un folos material pentru alte rude apropiate sau pentru alte persoane, atrage atenția șeful statului.
Concret, membrul Guvernului este apărat de răspundere dacă asigură folosul material pentru alte rude apropiate (nepoți, veri etc.), concubini, prieteni sau persoane cu care a stabilit diverse înțelegeri sau parteneriate, se arată în sesizarea de neconstituționalitate.
De asemenea, introducerea unei consecințe calificate, aceea „de a produce un folos material”, nu are nici o justificare rațională și nu este în concordanță cu valoarea socială protejată prin norma în discuție, existând posibilitatea ca membrul Guvernului să urmărească obținerea unui folos nepatrimonial, ipoteză exclusă de către legiuitor prin modificarea adoptată, afirmă Administrația Prezidențială.
Scandalul pensiilor speciale
Proiectul de lege prevede ca, de la 1 ianuarie 2019, primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene să beneficieze, după pensionare, de o ”indemnizație” pentru perioada cât au deținut aceste funcții, adică de o sumă de bani suplimentară, care se poate aduna cu pensia de stat și cu alte venituri.
Deputații USR și PMP, cu ajutorul a trei deputați de la PNL și șase deputați neafiliați, au atacat la CCR Codul administrativ adoptat în Parlament. Semnatarii reclamă faptul că ”pensiile speciale pentru aleșii locali introduse prin Codul administrativ încalcă principiul egalității cetățenilor în fața legii din Constituție. Coaliția PSD-ALDE continuă, în mod rușinos, să acorde privilegii politicienilor în fața cetățenilor simpli care plătesc taxe și impozite și susțin din banii lor sistemul public de pensii și inclusiv pensiile speciale. Nu există nicio justificare pentru acordarea de pensii speciale aleșilor locali, alta decât fidelizarea primarilor și a președinților de consilii județene în vederea viitoarelor alegeri”. ”Chestiunea pensiilor speciale a fost deja respinsă şi suntem foarte optimişti asupra rezultatului pe care îl vom avea. Pensiile speciale au fost deja respinse de două ori prin alte decizii de către CCR şi faptul că au fost reintroduse în acest Cod administrativ într-o încercare a PSD de a impune această modificare este clar un element de neconstituţionalitate. Mai este acolo un element legat de componenţa membrilor consiliilor locale, care în forma aceasta a Codului pare că dacă toţi îşi dau demisia vor fi înlocuiţi fără să se organizeze alegeri, ceea ce pentru noi este în afara Constituţiei”, a declarat liderul USR, Dan Barna. Semnatarii reclamă în sesizare și politizarea funcțiilor publice de prefect, subprefect și conducători de deconcentrate.
