Subiectul infiintarii si subordonarii Comunitatii de Informatii (CI) s-a dovedit a fi unul deosebit de spinos, cu importanta suficient de mare pentru ca liberalii sa-si tradeze iar partenerii de Alianta, democratii. Deranjati de dorinta presedintelui Traian Basescu de a conduce toate serviciile secrete, liberalii s-au aliniat pozitiei PSD si PRM, sustinand ca varianta cea mai buna consta in plasarea premierului la carma CI. Premier care, potrivit algoritmului in vigoare, apartine PNL.
Dupa discutiile aprinse care au avut loc intre Basescu si liderii partidelor politice, se parea ca subiectul a fost abandonat, mai ales ca, intre timp, incepuse si jocul lui Tariceanu „uite demisia, nu e demisia”. Apoi, exact pe 19 iulie, cand premierul a anuntat public ca s-a razgandit, a luat drumul comisiilor parlamentare un proiect de lege prin care li se ofera liberalilor ceea ce doreau: subordonarea CI prim-ministrului, si nu presedintelui.
Cele mai importante prevederi din pachet le-am prezentat in numarul nostru de sambata. Astazi revenim cu amanunte. Unele dintre ele, cum se va vedea, foarte importante.
Mai presus de orice, interceptarea telefoanelor
Initiativa pesedista (ce apartine celor patru: Ion Stan, Eugen Bejinariu, Gabriel Oprea si George Maior) prevede chiar si „portita” pentru ca serviciile sa poata actiona fara aprobarea prealabila a magistratului. Concret, art. 37 stipuleaza posibilitatea ca serviciile sa intercepteze si sa inregistreze discutiile si activitatile dintr-un domiciliu, resedinta sau alta incinta privata, precum si sa fotografieze sau sa realizeze inregistrari video, urmand ca dupa aceea masurile doar sa fie aduse la cunostinta magistratului desemnat a le autoriza.
Totodata, proiectul isi propune sa efectueze si… rebotezarea turnatorilor. Numiti „surse secrete umane”, acestia sunt persoane care, in mod constient si sistematic, furnizeaza informatii si ale caror relatii cu serviciile au caracter confidential.
Cine asculta si, mai ales, cui raporteaza?
Probabil deloc intamplator, aceiasi patru parlamentari PSD au depus, la mijlocul saptamanii trecute, un alt proiect legislativ deosebit de interesant, al doilea in care se vorbeste despre autorizarea interceptarii comunicatiilor in activitatile de realizare a securitatii nationale. Sub pretextul luptei impotriva interceptarilor ilegale, pesedistii vor de fapt sa se asigure ca „autorii” interceptarilor nu actioneaza de „capul lor”, ci sub o autoritate unica, denumita Centrul Tehnic pentru Securitate Nationala. Prin urmare, nu grija fata de cetateni primeaza, ci dorinta de a controla mai bine cine, ce, pe cine asculta si, mai ales, cui transmite informatiile.
Acestea deoarece, potrivit argumentatiei initiatorilor, la ora actuala „absenta acestor proceduri constituie un viciu esential”, iar, in practica, „volumul informational fara legatura cu scopul interceptarii este mult mai semnificativ decat cel pentru care este obtinuta autorizarea”.
Situatiile care pot justifica solicitarea autorizarii sunt definite vag: amenintarile sau starile de pericol de tipul crimelor impotriva umanitatii sau privind criminalitatea organizata, a libertatii persoanei, contra securitatii nationale, delicte contra exercitarii drepturilor politice si cetatenesti, propaganda nationalist-sovina sau crime si delicte privitoare la regimul armelor si munitiilor. Iar autorizatiile pentru interceptari sunt eliberate de autoritatile judecatoresti, administrative sau de securitate si au o valabilitate maxima de 90 de zile pentru interceptarea comunicatiilor si de 24 de ore pentru accesarea unui loc privat. Prelungirea acestor termene se va putea face in cazuri „temeinic justificate”. Potrivit proiectului pesedist, insa, este interzisa interceptarea convorbirilor dintre client si medic, avocat, notar, psiholog si alti asemenea prestatori de servicii.
Prin urmare, daca se va adopta proiectul, marii „rechini” isi vor putea aranja nestanjeniti „ploile”, prin telefon, fara teama ca i-ar putea asculta si demasca cineva.
Centrului Tehnic ii va reveni misiunea de a pune in aplicare hotararile judecatoresti de avizare a interceptarii comunicatiilor. CTSN va fi condus de un secretar de stat numit de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, cu avizul comisiei parlamentare de specialitate.
„Recidiva” lui Ion Stan
Ion Stan, fost prefect PSD de Dambovita, deputat al aceleiasi formatiuni din 2000 si fost presedinte al Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii SRI, nu se afla la prima initiativa de acest gen. Un proiect foarte asemanator din punctul de vedere al continutului el a mai depus in 2003, doar ca reactiile starnite atunci in randul reprezentantilor societatii civile si mass-media au fost deosebit de vehemente.
Este vorba de propunerea legislativa privind protectia drepturillor si libertatilor fundamentale in activitatile de realizare a securitatii, apararii si sigurantei nationale, inregistrate la Camera Deputatilor in martie 2003. Proiectul a fost trimis, pentru raport, in 5 mai 2003, la Comisiile pentru drepturile omului si pentru aparare, unde a „zacut” pana in 28 decembrie 2004, cand s-a constatat incetarea procedurii legislative prin neincadrarea in termenele prevazute in art. 63, alin. 5 din Constitutia revizuita a Romaniei.
Dincolo de parcursul initiativei legislative a pesedistului Ion Stan, si mai interesanta este asemanarea izbitoare dintre ceea ce vroia deputatul sa reglementeze in 2003 si ceea ce „avanseaza” acum, in 2005. Si atunci, dincolo de titlul promitator dat proiectului, Stan vroia infiintarea Centrului Tehnic de Siguranta Nationala (tot CTSN!), ca autoritate desemnata pentru punerea in aplicare a ordinelor de interceptare a telecomunicatiilor. La fel se enumerau situatiile in care anumite drepturi sau libertati ale cetateanului puteau fi restranse temporar. Ba, mai mult, la articolul 15 Stan scria: „In cazul in care ordinul (de autorizare – n.r.) mentioneaza identitatea persoanei la care se refera, activitatile autorizate pot fi efectuate si in alte locuri sau localitati decat cele prevazute de ordin, in perioada de valabilitate a acestuia, oricare ar fi mijloacele de comunicare utilizate”. La fel se stipula ca, „in situatiile care impun inlaturarea unor pericole iminente pentru siguranta nationala”, sa se poata efectua interceptari, inregistrari, ascultari si transcrieri fara ordin, acesta urmand a fi solicitat de indata ce exista posibilitatea. Asemanarile „curg” in continuarea textului proiectului din 2003. Si atunci se doreau a fi confidentiale convorbirile dintre client si medic, avocat etc. (art. 29, alin. 1).
In ceea ce privea CTSN – condus, potrivit proiectului lui Stan, de un director numit de CSAT, cu avizul comisiei care exercita controlul parlamentar (suna cunoscut, nu?) – acestuia i se aloca anual un numar maxim de posturi de interceptare, pe care urma sa le distribuie astfel: 40% – SRI, 10% – SIE, 30% – Ministerul de Interne, 8% – MApN, 12% – Ministerul Justitiei, Ministerul Public si PNA.
Schimb pe schimb?
Daca s-a vorbit vreodata, de-a lungul timpului, de interceptari ale convorbirilor, „musai” in poveste a fost implicat si vreun pesedist. Sa ne aducem aminte doar ca Virgil Magureanu, fostul sef al SRI, a recunoscut ca au fost cazuri in care oamenilor politici, „incomozi” bineinteles, li s-au interceptat comunicatiile. Apoi, sa nu-l uitam nici pe Virgil Ardelean, care tot in perioada in care PSD se afla la putere a solicitat ascultarea telefoanelor unor agentii de presa. Se poate spune, prin urmare, ca social-democratii cunosc multe la capitolul interceptari, asa ca este usor de inteles de ce un proiect de lege pe acest subiect nu putea veni decat din „tabara” lor. Ce ramane insa de lamurit e motivul perseverentei cu care Ion Stan incearca sa impuna noi reglementari in domeniu. Daca nu i-a „iesit” in 2003, acum Stan a mai cooptat trei colegi de partid si de „suferinta” din Parlament, alaturi de care a depus „noul/vechiul” proiect. Sa ne gandim ca aceasta miscare s-a bazat pe un rationament de felul urmator: PSD ii ajuta pe liberali sa-l puna pe premier in fruntea Comunitatii de Informatii, iar la schimb se va trece si proiectul dorit de mult de Stan, vizat bineinteles de liderii PSD?
