Una dintre cele mai vechi sarbatori ale Apusenilor se transforma treptat intr-o adunare populara campeneasca, impanzita de turisti. Dintr-un spatiu sacru al motilor, manifestarea de pe Muntele Gaina a ajuns un loc in care se aduna turistii pentru a asculta muzica populara, a bea bere si a manca niste mici. La randul lor, autoritatile locale au prilejul de a mai bifa o „actiune reusita”.
„De aproape 30 de ani urcam pe Muntele Gaina la „Targul de fete” ca sa vindem tulnice si ciubere. Ca acum nu o fost niciodata asa de greu. Am muncit trei oameni o iarna intreaga, si abia daca scoatem 15 milioane de lei… Nu-i platita deloc munca asta. Suntem ultimii din Avram Iancu care mai facem tulnice”, ne spune Cornelia Badau, o femeie trecuta de 50 de ani, in timp ce urca pe jos drumul lung de doua ore spre Crucea Iancului de pe munte. In fata ei, sotul, Traian Badau, trage de capastru un cal incarcat cu tulnice si ciubere. „Nu prea se mai merita. Nu au bani oamenii. Lucrez tulnice de la 15 ani. Am invatat de la tatal meu”, spune Traian Badau, moment in care este intrerupt de un client.
„Reality show” japonez intr-o comuna din Apuseni
Mii de oameni au urcat si in acest an pe Muntele Gaina pentru a participa la cea mai mare sarbatoare populara in aer liber din Romania. Am intalnit persoane din toate colturile tarii, din Republica Moldova, dar si din Japonia. O echipa de filmare a unei case de productie japoneze filmeaza un fel de „reality show” intr-un sat al comunei Albac. O japoneza – Kamou Yoko – a ales sa traiasca doua saptamani intr-o familie de moti din Albac. Echipa casei de productie filmeaza tot ceea ce face straina in gospodaria motilor.
L-am intalnit langa Crucea Iancului si pe Ion Recu Vornic, din comuna Varcioroga, judetul Caras-Severin. A venit ca sa-l cinsteasca pe Avram Iancu. Ii pare rau doar ca nu a putut aduce cu el masa din marmura pregatita special pentru acest eveniment, pe care spune ca a scris numele eroilor romani de la 1848.
Un alt mot din Avram Iancu ne dezvaluie o poveste pe care a auzit-o de la tatal lui.
Veneau pe munte tinerii care vroiau sa se casatoreasca.
Veneau cu carul cu boi cu care duceau zestrea si aici se impreunau, spune Roman Bold, care a urcat pe Gaina de cand se stie.
Manifestarea si-a pierdut din insemnatate
In afara de aceste povesti de viata care impresioneaza, „Targul de fete” nu mai este nici pe departe ceea ce a fost odata. Impresia de „talcioc” este permanenta. Noroc cu mesterii populari, cu taranii care inca mai urca pe munte imbracati in haine traditionale, dar si cu spectacolul de muzica populara, la care participa artisti din cele cinci judete vecine cu Gaina: Alba, Cluj, Arad, Bihor, Hunedoara.
Ploaia care a cazut sambata i-a descurajat pe multi sa mai ajunga pe platoul aflat la 1.400 metri altitudine. Afluenta de spectatori a fost mai mica poate si din cauza ca au fost organizate manifestari si in comuna Avram Iancu. Sambata seara, localitatea care poarta numele marelui erou mot a fost, practic, blocata de cei peste 10.000 de oameni care au tinut sa participe la eveniment. Politia a fost obligata sa opreasca la un moment dat circulatia, in conditiile in care in comuna nu mai exista loc de parcare.
Program „popular”
Organizatorii principali ai manifestarilor, Prefectura si Consiliul Judetean, au reusit sa se achite de misiune cu bine. Programul a multumit pe toata lumea: spectacole de muzica populara, discoteci, focuri de artificii etc.
Manifestarile au debutat in localitatea Avram Iancu. Aici va fi deschisa o expozitie de arta populara a caminelor culturale finaliste in cadrul proiectului „Cultura pentru cultura”, cu participarea creatorilor si mesterilor populari din Cetatea de Balta, Fenes, Mihalt si Vinerea. Au castigat premiul de un miliard de lei mesterii populari si artistii din Vinerea. Clasele de mestesuguri populare de la Scoala de Arte si Meserii Alba Iulia au organizat o expozitie de arta populara cu vanzare. Ulterior s-a desfasurat spectacolul cultural-artistic „Cultura pentru cultura”, urmat de un recital extraordinar al renumitului interpret de folclor Nicolae Furdui Iancu. Duminica dimineata, tulnicaresele au dat semnalul de incepere a manifestarilor oficiale. Dupa Te Deum, timp de trei ore, a avut loc spectacolul cultural-artistic dedicat artistilor din cinci judete transilvane. Judetul-gazda, Alba, a fost reprezentat de Ioan Bocsa, Ionut Fulea, Mirela Manescu, Adrian Tiboc si invitatii sai speciali, Dumitru Farcas si ansamblul folcloric din Herta.
Manifestare cu origini mitice…
Originea „Targului de fete” se pierde in negura vremii. Strabo spunea ca dacii au un munte „Cogaiom” nu prea departe de capitala lor Sarmizegetusa, unde se aduna in fiecare an pentru a aduce ofranda zeului lor. Nu putem avea certitudinea ca este vorba de Gaina, cert este ca in Muntii Apuseni, in urma cu circa o jumatate de secol, astfel de sarbatori se desfasurau pe multe alte varfuri (Calineasa, Dealul Stanii, Capatana, Dealul Marcului, Negrileasa).
„Targul de fete” este mentionat prima data in anul 1816, iar in 1860 invatatorul Ioanete il descrie in „Foaie pentru minte, inima si literatura”.
Legenda gainii cu oua de aur
Desfasurarea targului are loc intr-o frumoasa poiana, inconjurata de paduri de brad si situata la inaltimea de 1.467 m. Urcarea se poate face cu masina din comuna Avram Iancu, pe un drum amenajat in ultimii ani, sau pe vechile poteci care traverseaza Dealul Dobrani, Dealul Pietrelor, trec paraul Rece si Dealul Muncelului si ajung la varf in circa o ora si jumatate. Vin la targ locuitori ai Apusenilor de pe Crisul Alb, Bihor, Aries, schimband intre ei produsele lor traditionale, dar si voia buna si cantecul strabun. Deschiderea traditionalei sarbatori o fac de multi ani tulnicaresele din Avram Iancu, instruite si organizate de pasionata si priceputa Elena Pogan. Acolo se adunau locuitorii din diferite vai ale Apusenilor Ð Valea Crisului, Valea Arieselor Ð si din partile Bihorului pentru a-si schimba produsele specifice acestor zone. Targul avea o mare importanta etnografica, facand posibila intalnirea si casatoria tinerilor aflati in zone indepartate, evitandu-se astfel incrucisarile intre rudele apropiate.
Se spune ca fetele veneau cu zestrea incarcata pe cai, iar cununia se facea pe loc de catre preoti care veneau acolo in acest scop, tinerii plecand apoi la casele lor. Ceremonia era insotita de cantece si jocuri cu „strigaturi”, iar fetele „se luau”, nu se cumparau.
Astazi „Targul de fete” de la Gaina s-a transformat intr-o mare sarbatoare folclorica, la care isi dau concursul locuitorii din zona Muntilor Apuseni, din judetele apropiate si chiar din tinuturi mai indepartate ale tarii. Pregatirile se fac cu cateva zile inainte, iar plecarea spre munti se face in jurul orei patru dimineata.
Pentru turisti, targul mai ofera si produse artizanale specifice zonei: tulnice, vase de lemn pirogravate, ceramica de Bihor si Zarand, unelte de lemn, tesaturi populare de casa si produse culinare. Referitor la originea toponimicului Muntelui Gaina, locuitorii cunosc o legenda in care se povesteste ca acolo isi avea cuibul o gaina care facea oua de aur. Vidrenii au incercat sa-i fure ouale, iar gaina si-a mutat cuibul tocmai in muntii Rosiei Montana.