Replica Ministerului Apărării vine relativ târziu, la zile bune după publicarea informațiilor referitoare la faptul că autoritățile europene ar fi demarat investigații în privința controversatei achiziții a blindatelor Piranha V, în România, și este publicată pe un subsite al MApN, denumit Iforadar, si nu pe portalul oficial al instituției.
”Cu privire la speculaţiile de presă referitoare la o aşa-zisă acuzaţie care ar fi fost formulată de Comisia Europeană la adresa României faţă de legalitatea contractului de achiziţie a blindatelor Piranha V, precizăm că acestea reprezintă o deformare a realităţii şi o formă de manipulare a unor aspecte uzuale ce ţin de cooperarea administrativă, de dialogul sistematic dintre Comisia Europeană şi statele membre UE privind aplicarea dreptului Uniunii”, spun oficialii MApN.
”Acest dialog nu urmăreşte să genereze situaţii litigioase, ci dimpotrivă, să le prevină, inclusiv prin clarificări, prin măsuri şi direcţii de acţiune agreate de administraţiile naţionale şi de instituţia UE.
Pentru a dialoga cu respectivele administraţii, Comisia Europeană utilizează instrumente specifice, unul dintre acestea fiind mecanismul EU Pilot. Respectivul instrument (care funcţionează ca o platformă electronică, având un caracter informal) a fost dezvoltat de instituţia UE încă din anul 2010, fiind destinat tuturor statelor membre UE.
Solicitarea de informaţii transmisă autorităţilor române de Direcţia Generală Industria Apărării şi Spaţiu a Comisiei Europene, prin intermediul platformei EU Pilot, nu are, aşadar, un caracter contencios şi nu reprezintă o procedură de infringement în etapa precontencioasă. În respectiva solicitare Comisia nu formulează concluzii sau acuze privind eventuale ilegalităţi.
În acest context, subliniem faptul că respectiva solicitare este un document al Comisiei Europene deţinut de autorităţile române. Pe cale de consecinţă, accesul la respectivul document este reglementat de Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului şi ale Comisiei (în special, articolul 5).
Potrivit unei jurisprudenţe constante a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în cazul schimbului de documente între Comisia Europeană şi un stat membru UE prin intermediul platformei EU Pilot se aplică o prezumţie generală de confidenţialitate (de exemplu, hotărârea în cauza C-57/16 P, ClientEarth împotriva Comisiei Europene, punctul 81, dar şi jurisprudenţa relevanţă menţionată la respectivul punct).
Autorităţile române competente vor transmite răspunsul lor la solicitarea Comisiei Europene, în termenul indicat de instituţia UE”, își încheie clarificările Ministerul Apărării Naționale.