Pasionații de astronomie de la Astroclubul „Călin Popovici”, care funcționează din 2005 pe lângă Observatorul Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii (CMSN) din Galaţi, s-au remarcat în ultimii ani prin mai multe descoperiri senzaționale. Printre acestea se află și 12 stele variabile, care au primit numele Galațiului. În septembrie 2013, Ovidiu Tercu, coordonatorul Secției Planetariu-Observator Astronomic a CMSN, și Alex Dumitriu, membru în consiliul de administraţie la The Astronomical Society of Glasgow, au descoperit în constelațiile „Cassiopeia” şi „Andromeda”, două stele variabile, cărora le-au dat numele „Galati V1” şi „Galati V2”.
Doi ani mai târziu, Ovidiu Tercu și Alex Dumitriu, cărora li s-a alăturat Vlad Tudor, doctorand în astrofizică la Curtin University din Australia, au descoperit trei stele variabile în constelaţiile „Cassiopeia” şi „Cefeu”, pe care le-au numit „Galati V3”, „Galati V4” şi „Galati V5”. A urmat o nouă performanță, descoperirea a două noi stele variabile, „Galati V8” și „Galati V9”, de către unul dintre cei mai tineri astronomi gălățeni, Andrei Marian Stoian, în vârstă de 16 ani, care l-a secondat pe coordonatorul Observatorului la cercetarea constelațiilor. Acum, tot Ovidiu Tercu și Adrian Marian Stoian au anunțat descoperirea a cinci noi stele variabile, „Galati V6”, „Galati V10”, „Galati V11”, „Galati V12” şi „Galati V13”. Observaţiile astronomice care au dus la aceste descoperiri au fost realizate cu telescopul principal Ritchey–Chrétien f/8 al Observatorului Astronomic, cu diametrul oglinzii principale de 400 mm şi cameră CCD SBIG STL-6303E.
Premieră națională: descoperirea unei stele elipsoidale rotative
Printre cele cinci noi stele care poartă numele Galațiului se află și una ceva mai specială. Steaua „Galati V6” este o stea variabilă elipsoidală rotativă (ELL) şi se găseşte în constelaţia „Crater”. „Stelele variabile elipsoidale rotative sunt stele variabile extrinseci, mai puţin cunoscute, şi sunt sisteme binare apropiate cu componente elipsoidale, dar fără eclipse. În prezent se cunosc aproape 1.000 de stele variabile de tipul ELL. Descoperirea unei stele variabile elipsoidale rotative (ELL) reprezintă o premieră în astronomia din România”, ne-a declarat Florin Matei, purtătorul de cuvânt al muzeului gălățean.
În constelația românească, stele „Delta Scuti” și „Ursae Majoris”
Celelalte stele variabile a căror descoperire a fost anunțată acum, „Galati V10–V13“, sunt de tipul EW (W Ursae Majoris), numite şi binare în contact. Stelele variabile de tip W Ursae Majoris sunt un sistem format din două stele care orbitează în jurul centrului comun de masă. Aceste stele ale sistemului binar au suprafeţele în contact şi se deformează reciproc, având forme elipsoidale datorită atracţiei gravitaţionale şi a rotaţiei rapide. În acelaşi timp aceste stele se eclipsează reciproc, ceea ce face să existe o variaţie a strălucirii sistemului binar.
Din cele 12 stele variabile descoperite la Observatorul Astronomic de la Galaţi, 3 sunt stele variabile de tipul Delta Scuti, 8 sunt stele variabile binare eclipsante de tipul EW (W Ursae Majoris), la acestea adăugându-se steaua variabilă elipsoidală rotativă (ELL). Toate datele au fost raportate către „American Association of Variable Stars Observers” (Asociaţia Americană a Observatorilor de Stele Variabile), care le-a inclus în baza de date internaţională a stelelor variabile, fiind confirmată astfel descoperirea acestor stele.
