Mediul de afaceri din municipiul Cluj-Napoca seamana cu o gara. Investitorii straini ajung in oras atrasi de dezghetul din administratia locala, stau de vorba cu politicienii si pleaca. Putini se intorc.
Daca pana acum investitorii acuzau permanentul conflict dintre fostul primar PRM, Gheorghe Funar, si Consiliul Local, cel Judetean ori Prefectura, acum oamenii de afaceri au descoperit ca la Cluj-Napoca a aparut o alta mare problema: piata imobiliara. Preturile practicate aici au ajuns la nivelul celor din Roma ori Paris.
In centrul municipiului, un metru patrat de spatiu comercial se vinde cu sume cuprinse intre 4.000 si 8.000 de euro. Asa ca potentialii investitori straini ajung la concluzia ca este mai ieftin sa construiasca in alta parte.
Cea mai semnificativa afacere de acest gen este cea a companiei franceze „Montupet”. Aceasta va fi unul dintre cei mai importanti furnizori ai Uzinelor Dacia Renault din Pitesti. Reprezentantii companiei au cerut Consiliului Judetean sa le concesioneze 12 hectare de teren pentru construirea unei fabrici. Contractul de concesiune ar fi urmat sa aiba o durata de 49 de ani. In paralel, conducerea „Montupet” a cerut presedintelui CJ, liberalul Marius Nicoara, sa ofere reduceri serioase ale taxelor de concesiune, care si asa era mult mai mici decat cele practicate pe piata imobiliara din oras. Consilierii judeteni au refuzat sa aprobe reducerile cerute de investitorii francezi.
Reprezentantii firmei straine au anuntat ca in aceste conditii prefera sa construiasca fabrica in orasul Varna din Bulgaria, unde autoritatile locale ofereau terenul gratis. In plus, distan-ta dintre Varna si Pitesti este mai mica decat cea dintre Cluj-Napoca si Pitesti, iar dupa integrarea Romaniei si Bulgariei in Uniunea Europeana vor disparea si taxele vamale care complica in acest moment lucrurile.
Decizia consilierilor judeteni l-a suparat pe premierul Calin Popescu-Tariceanu, care a cerut alesilor clujeni sa isi revizuiasca pozitia.
In cele din urma, membrii CJ au acceptat reducerea taxei de concesiune, insa s-ar putea sa fie prea tarziu, pentru ca oamenii de afaceri francezi au inceput deja tratativele cu autoritatile din Varna.
Firma europeana dorea sa investeasca la Cluj-Napoca 120 de milioane de euro. Acestora li s-ar fi adaugat alte circa 100 de milioane de euro platite bugetului de stat, celui judetean ori celui local sub forma de TVA, de taxe de concesiune ori de impozite. „Montupet” ar fi urmat sa creeze 2.150 de noi locuri de munca.
Fabrica ar fi trebuit sa fie data in folosinta in termen de trei ani de la inceperea lucrarilor de constructie. Zona ar urma sa primeasca oricum statutul de parc industrial si ar fi numita „Tetarom II”, in conditiile in care parcul tehnologic „Tetarom” va fi redenumit „Tetarom I”.
Bataie pentru terenuri
In conditiile in care situatia contractului cu „Montupet” este oricum tulbure, la orizont au aparut noi investitori. Primarul municipiului resedinta a judetului Cluj, Emil Boc, a declarat ca un producator indian de CD-uri si de DVD-uri ar dori sa construiasca in oras una dintre cele mai mari fabrici de profil din Europa. Valoarea investitiei ar urma sa fie de 140 de milioane de euro.
Oamenii de afaceri indieni nu s-ar supara deloc daca ar primi chiar terenul negociat cu „Montupet”. Exista, insa, si o problema de credibilitate, in sensul ca nimeni nu poate garanta faptul ca investitia va fi realizata in cele din urma in termenii promisi.
In parcul „Tetarom I” ar fi urmat sa fie deschisa si o fabrica a companiei „Fuji”. Deja, compania germano-japoneza detine o fabrica de aparate foto de unica folosinta pe Calea Turzii din orasul ardelean. Acolo se produc circa 300 de milioane de aparate de fotografiat marca „Fuji” anual. Cele mai multe dintre ele sunt vandute pe piata Uniunii Europene.
In parcul „Tetarom I”, „Fuji” ar fi dorit sa produca aparate profesionale de televiziune. Este vorba de costisitoarele camere video care folosesc tehnologia Beta SP. Tot acolo, compania ar fi urma sa produca si casete video, casete audio, CD-uri, DVD-uri ori dischete. Desi „Fuji Magnetics” a semnat contractul prin care va prelua circa 3.000 de metri patrati din hala de productie a parcului tehnologic „Tetarom”, inca nu este clar daca investitia, evaluata la minimum cinci milioane de euro, va fi in cele din urma concretizata.
Ceea ce este sigur deocamdata este faptul ca firma germana „Ruwell” doreste sa realizeze o investitie pe 6,5 hectare in Cluj-Napoca. Valoarea investitiei ar urma sa se ridice la circa 50 de milioane de euro. Compania va produce placi cu circuite plate, folosite in special in industria auto. Investitia va fi realizata in afara suprafetei amenajate prin programul Phare si va beneficia de sprijinul Bancii Europene pentru Investitii, care va pune la dispozitia concernului „Ruwell AG” 21 de milioane de euro pentru finantarea unor contracte de cercetare care urmeaza sa fie incheiate cu institutiile de invatamant superior clujene si indeosebi cu Universitatea Tehnica.
Finantele – „locomotiva” economiei clujene
Pe de alta parte, mediul financiar, care nu are nevoie de o infrastructura atat de costisitoare ca si industria, cunoaste o dezvoltare extraordinara. Daca Timisoara este al doilea oras din Romania la capitolul industrie, dupa Bucuresti, la capitolul Finante, Cluj-Napoca este singurul care poate rivaliza cu Capitala. Nu este vorba doar de faptul ca singurul grup financiar care isi are sediul in afara Bucurestiului este Banca „Transilvania” din Cluj, ci si de faptul ca in orasul ardelean exista filiale importante ale tuturor bancilor semnificative din Romania.
Mai mult, in domeniul asigurarilor, exista doua companii cu sediul aici, respectiv „BT Asigurari” si „Ardaf”. In acest domeniu a fost si experienta esuata a Bancii „Dacia Felix”, insa aceasta nu a stins apetitul oamenilor de afaceri locali pentru investitiile in domeniu. De pilda, micuta companie „IMO Finance” ar putea ajunge, in timp, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata creditelor imobiliare din vestul tarii. Si asta, mai ales ca aceasta firma beneficiaza de experienta unor cunoscuti bancheri, cum ar fi fostul presedinte al Bancii „Transilvania”, Iosif Pop.
Tot in capitala Transilvaniei isi au sediul primii doi jucatori de pe piata agentiilor de brokeraj din Romania, companiile „Broker” SA si „BT Securities”. Aceste afaceri pot cunoaste in curand o adevarata varsta de aur, pentru ca brokerii sunt de parere ca piata bursiera din Romania se indreapta cu pasi mari catre o piata matura, iar sumele de bani care sunt tranzactionate in fiecare zi se afla intr-o continua crestere.
De asemenea, cresterile economice sustinute din ultimii ani si un bun management al riscului au transformat piata romaneasca intr-una atractiva pentru investitorii straini. Specialistii in finante prevad o crestere a pietei bursiere din Romania, existand un numar tot mai mare de firme care au tendinta sa fie cotate la bursa.
Mai mult, rata dobanzii de referinta va trebui sa se alinieze la cea practicata pe alte piete, fapt care va face din sectorul bancar, un sector profitabil. In plus, fondul „Proprietatea”, care va fi un fond de investitii inchis, format din participatiile statului la diferite societati, va conduce la o dinamizare a pietei romanesti, sustin reprezentantii companiei „Broker” SA din Cluj-Napoca.
Administratia locala incearca, in ciuda balbaielilor, sa tina pasul cu trezirea orasului. Cladirile vechi din centrul municipiului au intrat in renovare generala, lucru ce poate duce treptat la cresterea numarului de turisti, mai ales ca in oras constructia de hoteluri a devenit una dintre afacerile la moda.
Totodata, reteaua de canalizare va fi schimbata in intregime de catre compania franceza „Sade”, in cadrul unui proiect in valoare de 80 de milioane de euro finantat de Uniunea Europeana prin programul Samtid. Bazele proiectului au fost puse de fosta conducere PSD a Consiliului Judetean.
Au inceput si lucrarile pentru asfaltarea a 288 de strazi din oras. Proiectul se va derula in urmatorii patru ani, iar valoarea acestuia este de peste 60 de milioane de euro. El va fi finantat printr-un credit al municipalitatii. Constructorul este firma italiana „Garbolli”, din concernul „Tirena Scavi”, una dintre companiile despre care se spune ca ar fi sprijinite de premierul Italiei, Silvio Berlusconi, el insusi un magnat al afacerilor.
