Ordonanța de Urgență referitoare la înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții a ajuns, săptămâna trecută la Consiliul Economic și Social. După odiseea prin care a trecut proiectul de lege, care în iunie a fost aprobat în Parlament, dar a primit avizul negativ al Curții Constituționale, fiind acum promovat printr-o ordonanță de urgență, se conturează noi obstacole. De această dată nemulțumirile vin din mediul de afaceri, de la Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), care nu este de acord cu mai multe prevederi ale legii. Prezent la Galați, cu prilejul anunțării „Topului IMM-urilor“ pentru anul 2017 și lansării „Cartei Albe a IMM-urilor din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est“, președintele CNIPMMR, Florin Jianu, a explicat că patronatul IMM-urilor consideră că această formă a ordonanței prin care e înființat Fondul Suveran de Investiții încalcă mai multe prevederi ale Legii 31/1990 – Legea societăților comerciale. „Marți a ajuns la Consiliul Economic și Social o lege căreia noi ne opunem cu toată puterea. Este vorba de ordonanța de urgență privind acel fond suveran. Curtea Constituțională a spus că legea nu e constituțională și că nivelul legiferării trebuie să fie o hotărâre de guvern. Curtea Constituțională a spus acest lucru pentru că există o lege a societăților comerciale, Legea 31/1990. E neconstituțional să dai o lege ca să faci o companie, câtă vreme există o lege pentru toate companiile. Guvernul a venit cu o ordonanță căreia noi ne opunem, pentru că instituie o serie de abateri de la Legea societăților comerciale. În primul rând, în Legea societăților comerciale se spune, la societățile pe acțiuni, că în maximum un an de zile trebuie să verși capitalul social. Aici se face o derogare și se spune că în cinci ani de zile o să vină cu capitalul social, care este de ordinul miliardelor de lei, bani pe care nu îi au în acest moment“, ne-a declarat Florin Jianu. O altă nemulțumire a președintelui CNIPMMR vizează mandatele prea lungi, de 9 ani, ale administratorilor Fondului Suveran de Investiții: „Mandatele celor care fac parte din Adunarea Generală sunt de 9 ani de zile. Cum ar fi ca oricare dintre noi să primească un astfel de mandat, să iasă la pensie. Legea nu prevede, dar mandatele normale sunt de doi sau de patru ani. Nici președintele țării nu stă în funcție atâția ani de zile“.
Banii să vină din excedentul bugetar, nu de la companiile statului
Patronatul IMM-urilor are unele reticențe și în privința modului în care este înființat Fondul Suveran de Investiții, fără să aibă ca resursă financiară de bază un excedent bugetar sau o altă resursă financiară stabilă, având ca resursă profiturile celor mai importante companii din economia națională: „Pentru cei care nu sunt familiarizați cu aceste noțiuni, un fond suveran înseamnă, de fapt, un excedent bugetar sau o resursă pe care o exploatezi. Adică, Norvegia are resurse de petrol și acolo produc miliarde și miliarde de euro, pe care le bagă într-un astfel de fond suveran, care înseamnă un fond de dezvoltare, infrastructură, diverse investiții pentru susținerea economiei. Noi nu avem la acest moment nicio astfel de resursă și nici excedent bugetar ca să creăm un astfel de fond suveran. Și tare ne e teamă că ce a mai rămas bun din companiile statului român o să dispară fără urmă în acest fond suveran“, a mai precizat președintele CNIPMMR.
Exemplu pentru efectele imprevizibile: „Cazul Hidroelectrica“
Liviu Rogojinaru, secretar general al CNIPMMR și vicepreședinte al Consiliului Economic și Social, are și un exemplu pentru efectele imprevizibile pe care le-ar putea avea actuala formă a Legii Fondului Suveran de Investiții. Un efect ar putea consta în faptul că unele companii naționale, cum ar fi Hidroelectrica, pentru a-și asigura fondurile de mentenanță a echipamentelor și alte cheltuieli de dezvoltare, ar putea să-și schimbe politicile de piață pentru a recupera măcar o parte din banii virați la fondul de investiții. „I se oferă capacitatea unui ministru să fie stăpânul a aproximativ 35% din economia României. De ce? Pentru că este cel care are în mână voturile și cotele sociale din ce a mai rămas bun în această economie. Voi da un exemplu. Hidroelectrica a avut anul trecut un beneficiu de 56% din cifra de afaceri. Asta înseamnă că, dacă apare acest fond de investiții, acei 56% se vor lua, iar cei de la Hidroelectrica nu vor mai avea cu ce să-și întrețină hidrocentralele. Se bagă în oala mare! Dar se va întâmpla un alt fenomen, mult mai nenorocit, și am capacitatea cuvintelor pe care le spun. Vor veni la mine, privat, și vor întreba cât ai plătit curentul anul ăsta. Să spunem X. Anul viitor vei plăti X plus 25%, pentru că am nevoie de bani la mine în fond. Am întrebat pe cei de la comitetul de lucru de la Finanțe: Știți ce înseamnă să plătești energia electrică 10.000 de euro pe lună? Eu știu. Știți ce înseamnă pentru mine dacă mă duce la 12.000 de euro? Înseamnă că nu mai plătesc TVA sau nu mai plătesc niște salarii. Asta este partea otrăvită a mărului“, ne-a declarat Liviu Rogojinaru.
Altfel gândit, Fondul Suveran de Investiții ar fi un lucru bun
Secretarul general al CNIPMMR a adăugat că o altă formă a acestei legi ar putea fi benefică, pentru că în economia românească ar fi nevoie de o entitate puternică în domeniul investițiilor, care să poată încheia parteneriate cu investitori la fel de puternici din străinătate: „Astea sunt motivele pentru care suntem atât de porniți împotriva acestui fond suveran de investiții, care, dacă ar fi gândit și făcut altfel, ar putea fi un lucru bun, pentru că ai avea pe cineva puternic în țară, care ar putea să ducă niște discuții cu parteneri străini puternici“.
