Octombrie este luna în care Guvernul pregătește banii ce vor fi alocați primăriilor pentru încălzirea populației în sistem centralizat în iarna care se apropie. Sunt bani alocați pentru evitarea unor situații de criză, bani care în cele mai multe cazuri țin în stare de funcționare instalații care produc pierderi imense. În majoritatea marilor orașe încălzirea centralizată produce pierderi de la 30 la 45%, în primul rând din cauza echipamentelor vechi, din anii ’70, acestea, dar mai ales din cauză că nu s-a mai investit în înlocuirea rețelelor vechi și o mare parte din agentul termic se scurge în pământ prin conductele mâncate de rugină. La nivel național, pierderile anuale sunt de 31,6% din energia termică produsă de CET-uri. La Brașov, pierderile sunt de 40%, iar la Galați se duc în pământ 42,7% din energia produsă de CET. Deși sistemele de încălzire centralizată sunt cele mai eficiente din punct de vedere energetic și cele mai puțin poluante, încălzirea centralizată fiind extinsă într-un oraș în care nu poate fi acuzată „uniformizarea” sau „centralizarea” precum Amsterdam, la noi termoficarea a devenit un serviciu falimentar. Un exemplu este Galațiul, unde sistemul de termoficare a ajuns la faliment, în primul rând din cauză că instalațiile nu au mai fost modernizate de 30-40 de ani, dar și pentru că în ultimii 10-15 ani edilii au tolerat neplata facturilor, ceea ce a adus insolvența societăților de producție și distribuție. Pierderile „tehnologice” și cele produse prin neîncasarea facturilor la încălzire au fost acoperite parțial prin banii alocați în fiecare toamnă de la fondul de rezervă al Guvernului, uneori 10 milioane, în alți ani 15-20 de milioane de lei.
Fenomenul debranșărilor, finanțat de primărie
O altă cauză, comună multor primării din marile orașe, este lipsa unei strategii viabile, care să le ofere consumatorilor racordați la sistemul de încălzire centralizată certitudinea că sistemul va funcționa și în viitor. Consiliul Municipal Galați a aprobat în ultimii ani trei strategii, dar nu a fost demarată niciuna. Iar în lipsa unei certitudini cu privire la viitorul încălzirii centralizate, coroborată cu știrile din ce în ce mai alarmante cu privire la falimentul societății de distribuție, – Calorgal SA – și a insolvenței societății de producere a energiei – Electrocentrale SA Galați, a convins zeci de mii de familii să își instaleze centrale de apartament. În ultimii 5 ani, debranșările din sistem au decurs în ritm accelerat și acum au mai rămas racordate doar 14.000 din cele 91.500 de apartamente. În urmă cu 5 ani, încă mai erau racordate la încălzirea centralizată 62.000 de apartamente și se mai putea vorbi de un sistem care să poată fi reabilitat, modernizat, eficientizat. Acum, cu numai 14.000 de apartamente facturate, cheltuielile de producere și transport a energiei termice fac ca prețul gigacaloriei să fie prea mare. Dacă sistemul centralizat ar fi pus în funcțiune în iarna 2018/2019, ar fi necesare numai 7.100 de gigacalorii, după ce în iarna trecută consumul a fost de 22.400 de gigacalorii. S-a ajuns în această situație după ce chiar Primăria Galați a accelerat fenomenul debranșărilor începând din 2017, când a demarat un program în cadrul căruia acordă ajutoare financiare de 3.000 de lei celor care își instalează centrale de apartament sau alte echipamente de încălzire. Situația este cu totul diferită la București, unde fenomenul debranșărilor a fost ținut sub control. Potrivit datelor RADET, în 1990 existau la București 610.980 apartamente branşate la termoficare, iar în 2017 erau branşate la RADET 562.000 apartamente. În 27 de ani, ponderea debranşărilor a fost la București de 8%, adică aproape nesemnificativă. Deși nu este o cifră importantă, trebuie menționat și faptul că anual sunt înregistrate 130 – 150 de rebranșări la sistemul RADET. Avem două situații diferite, la București, unde numărul debranșărilor este nesemnificativ și la Galați, unde primăria finanțează cu 3.000 de lei de apartament renunțarea la termoficare. Încălzirea centralizată a și fost desființată în alte mari orașe, la Brăila, Baia Mare, Slatina sau Alba Iulia, unde nu mai există termoficare de câțiva ani, deși ar trebui să existe la nivel național o singură strategie a acestui serviciu public. La articolul 7 al Legii nr 325/2006, referitoare la Serviciul Public de Alimentare cu Energie Termică se spune că „Guvernul aprobă Strategia națională privind serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat”.
Întrebare de edil: de ce vreți un serviciu public?
„Nu văd de ce gălăţenii ar mai aştepta căldură în sistem centralizat atâta timp cât primăria face eforturi extrem de mari ca lucrurile să intre pe un cu totul alt făgaş”, a declarat primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu. Este răspunsul pe care l-a dat la faptul că în mai multe asociații de proprietari se strâng semnături ale celor care vor să beneficieze de încălzirea în sistem centralizat. Termoficarea este un serviciu public, reglementat prin Legea 325/2006, așa că solicitările gălățenilor care vor încălzire centralizată sunt perfect justificate. Este o problemă cu răspunsul primarului Galațiului.
Primăria Galați le oferă familiilor care vor să rămână la sistemul centralizat două variante. Prima ar fi „un fel de” încălzire centralizată, prin instalarea la 24 de puncte termice a unor microcentrale, prin care se va asigura căldura necesară pentru 5.500 – 6.000 din cele 14.000 de apartamente. Rămân 8.000 de familii care nu beneficiază de această variantă. Altă variantă este încasarea celor 3.000 de lei pentru instalarea unei centrale de apartament. Însă sunt foarte multe blocuri de garsoniere, în care nu sunt instalații de gaze naturale deoarece din construcție la apartamentele respective nu sunt îndeplinite condițiile tehnice pentru instalarea conductelor de gaze. Așa că cele 14.000 de familii nu au certitudinea că vor avea apartamentele încălzite la iarnă, în primul rând pentru că licitația pentru cele 24 de microcentrale se finalizează pe 2 octombrie și dacă nu vor fi contestații centralele vor fi puse în funcțiune, cel mai devreme, prin luna decembrie. Multe din cele 14.000 de familii nu pot alege cealaltă variantă, cu centrala de apartament, pentru că blocul lor nu e racordat la gaze sau pentru că nu au diferența de bani cu care să își instaleze o centrală de apartament după ce încasează ajutorul de 3.000 de lei de la primărie.
Primarul acuză gălățenii de „dezinteres total“!
În concluzie, la Galați sunt cel puțin 8.000 de familii care nu știu nici la început de octombrie dacă vor avea căldură la iarnă, pentru că apartamentele nu sunt nici pe lista celor racordate la microcentrale și nici nu sunt dotate cu apartament sau alt echipament de încălzire. Nu prea au de ales, dar primarul Galațiului îi îndeamnă să o facă, acuzându-i de dezinteres: „Să nu te îngrijești pe timp de vară, atâta timp cât primăria îți oferă diferite opțiuni ca la iarnă să te poți încălzi, mi se pare o formă de dezinteres total. Îi încurajez pe cei care își pun întrebarea dacă la iarnă vor avea sau nu căldură să se intereseze la asociațiile de proprietari care este statutul asociației din care fac parte, dacă sunt prinse în cele 24 de puncte termice ce urmează să fie transformate în microcentrale sau dacă pot beneficia de cei 3.000 de lei pentru un sistem de încălzire propriu”, ne-a declarat primarul Ionuț Pucheanu.
Legea obligă primăria să asigure încălzirea centralizată
Ofensiva primarului Galațiului, care acuză „dezinteresul total” al celor 14.000 de familii are loc în contextul situației disperate în care se află administrația locală, pentru că nu poate asigura serviciul public în condiții de eficiență. Dar dincolo de acest argument, al eficienței economice, Primăria Galați este obligată să asigure încălzirea centralizată, pentru că este un serviciu public la care este obligată. Legea nr. 325/2006, a Serviciului Public de Alimentare cu Energie Termică, prevede la articolul 8 că „înființarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea și controlul serviciului public de alimentare cu energie termică constituie obligații ale autorităților administrației publice locale”, iar la articolul 35 al aceleiași legi este o prevedere și mai clară, în care se spune că operatorii serviciului de termoficare au obligația „să asigure continuitatea serviciului public de alimentare cu energie termică”!
