În cea mai controversată afacere imobiliară pe bani publici, în care apartamente construite la începutul anilor ’90 au fost vândute la prețuri echivalente cu prețul unei nopți de cazare la hotel, și-au spus ultimul cuvânt și instanțele de judecată. Contrar așteptărilor, magistrații au hotărât că aceste tranzacții sunt perfect legale și practic, au împroprietărit pe zeci de funcționari din clientelele PSD, PNL și PDL, dar și judecători sau foști militari sau polițiști, cu apartamentele de serviciu, pe care le pot cumpăra la prețuri cu mult mai mici decât salariile pe care le încasează lunar. Un apartament cu o cameră costă 150 de lei, unul cu trei camere 1.600 de lei.
Apartamente la prețul unei nopți la hotel
Este vorba de apartamente construite în centrul Galațiului la începutul anilor ’90. În toamna lui 1989, au fost demolate clădirile din perioada interbelică de pe strada Tecuci, fostul vad comercial din centrul orașului, pentru a fi construite mai multe blocuri, finalizate prin 1993-1994. Apartamentele aflate în patrimoniul societății Loconfort Galați au fost împărţite celor două instituţii administrative, unele intrând în fondul locativ al Primăriei Galați, celelalte în fondul Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi, care la rândul lor le-au repartizat ca locuințe de serviciu noii clientele politice, PSD, PD şi PNL, directori de instituţii, funcţionari, jurnalişti, militari, dar şi unor judecători şi procurori. După câţiva ani, s-a pus problema cumpărării apartamentelor de către chiriaşi, iar principala controversă era preţul. Dacă Primăria Galaţi a reuşit să vândă cele 140 de apartamentele la preţuri ceva mai apropiate de cele de pe piaţa imobiliară, dar oricum sub preţul pieţei, la apartamentele de serviciu din fondul locativ al CJ Galaţi situaţia s-a complicat.
Apartamentele CJ nu fuseseră reevaluate, erau încă la preţul de deviz cu care figuraseră în evidențele societăţii de administrare a fondului locativ, Loconfort Galaţi. Spre exemplu, un apartament cu o cameră din blocul B4, poate fi cumpărat la preţul de 152,82 lei, dacă e la etajul 4 şi cu 167,30 lei dacă e la parter sau etajul 1. Cu 800,02 lei poate fi cumpărat un apartament cu 2 camere, de 48,82 mp şi finalizat în 1994, din blocul Delta. La blocul L e cel mai mare preţ la care va fi vândut un apartament cu 3 camere, de 76,5 mp: 1.596,80 lei! Prețul la care poate fi cumpărat un apartament cu o cameră e mai ieftin decât o cazare la un hotel din Galați, care costă de la 191 la 362 lei. Cu banii pe două nopți de cazare poți să cumperi un apartament cu două camere.
Zece ani de război în instanțe
Pe fondul unui puternic scandal de presă generat de această afacere, conducerea CJ Galați a evitat să vândă apartamentele la acele prețuri derizorii și a încercat să realizeze reevaluarea acestora, pentru a fi vândute la prețuri apropiate de valorile reale. Chiriașii au atacat în instanță, cerând să le fie vândute apartamentele la valorile „de deviz”. În decembrie 2008, Judecătoria Galaţi a stabilit că apartamentele CJ vor face obiectul vânzării directe, la preţul rezultat din valoarea lucrărilor executate, adică cel din deviz. CJ a făcut recurs şi a cerut strămutarea, dar Tribunalul Buzău le-a dat dreptate tot chiriaşilor. CJ a făcut din nou recurs, iar Curtea de Apel Ploieşti a emis sentinţa 634/14.10.2010 prin care a respins, definitiv şi irevocabil, recursul CJ. Dosarul a ajuns şi pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), care le-a dat dreptate tot chiriaşilor, dar impunând, evaziv, că vânzarea se va face „în condiţiile legii”.
Decizie: „Sentința ține loc de act de -vânzare-cumpărare“
În 2016, dosarul a ajuns și pe rolul Tribunalului Constanța. Prin sentința nr. 561/02.05.2017, magistrații constănțeni le-au dat dreptate tot chiriașilor. „Instanța (…) constată că între pârâții Consiliul Județean Galați și Județul Galați în calitate de vânzători și fiecare reclamant în calitate de cumpărător a intervenit vânzarea-cumpărarea următoarelor apartamente la prețurile ce reies din adresa Loconfort nr. 155/2008. (…) Prezenta hotărâre ține loc de act autentic de vânzare-cumpărare”, se spune în sentința menționată. Această sentință a fost atacată de juriștii CJ Galați și dosarul a ajuns la Curtea de Apel Constanța, care a menținut sentința Tribunalului. După un nou recurs al CJ Galați dosarul a ajuns și la Înalta Curte, care și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel Constanța. Consecvenți cu prima hotărâre, magistrații din Constanța au respins recursul CJ Galați ca inadmisibil. În aceste condiții, întreg acest război în instanțe se încheie cu victoria chiriașilor, care sunt deja proprietarii apartamentelor în virtutea acelei prevederi-cheie din sentința 561/2017 a Tribunalului Constanța: „Prezenta hotărâre ține loc de act autentic de vânzare-cumpărare“.
Juriștii CJ Galați vor încerca și ultima șansă de rezolvare a litigiului, revizuirea. Președintele CJ Galați, Costel Fotea, spune că juriștii consiliului au făcut tot ce era posibil pentru a obține o decizie a instanțelor de judecată care să dispună vânzarea apartamentelor la valoarea lor reală: „Eu pot să spun doar un singur lucru: că din punct de vedere juridic Consiliul Județean a făcut absolut tot ce era posibil, am făcut expertize, documentații, care au fost depuse la dosar pentru a demonstra că acele apartamente trebuie vândute la prețul pieței”, ne-a declarat Costel Fotea.
Apartamente din anii ’60, vândute de zeci de ori mai scump
Vânzarea acelor apartamente la prețuri modice este aberantă. Este o dife-renţă flagrantă între preţurile la care aceeași societate locativă, Loconfort Galaţi a vândut apartamentele din fondul vechi de locuinţe şi preţurile la care evaluase apartamentele construite în perioada 1989-1994. Spre exemplu, o garsonieră de 25 mp, din cartierul Ţiglina 1, la etajul 8, într-un bloc construit în 1962, îi era vândută chiriaşului de acelaşi Loconfort Galaţi la preţul de 53.053 lei. Era vorba de o garsonieră cu confortul specific anilor ’60, nu de un apartament cu o cameră la standardul anilor ’90. Cum să explicăm această evaluare diferită din evidențele aceleiași societăți comerciale? O variantă este că am avut de a face cu o operațiune pusă la cale în mod intenționat.
Lista chiriaşilor de lux: directori, militari, judecători, procurori
Printre cei care au primit apartamente de serviciu de la CJ Galaţi se află Dumitru Buţurcă (ex-PDL), fost şef al Direcţiei Agricole Galaţi (1997-2000) şi director la APIA Galaţi (2010-2012), care a primit apt. 2 din blocul V3. Valentin Huciu (PNL, PSD), fost director la Protecţia Plantelor, în prezent șeful Direcței Agricole Galați, locuieşte în apt. 7, din blocul V5. Lidia Nica (PSD), fostă şefă la „Protecţia Copilului”, a primit un apartament în blocul V2. Apartamentul 13 din blocul “Delta” i-a fost repartizat lt col. (r) Angel Iancu (PNL, UNPR), în prezent patron al unei societăți de pază care atunci când a primit apartamentul era șef de cabinet al deputatului PNL Victor Dobre, fostul ministru al Administraţiei. În apt. 8 din blocul L s-a mutat Ion Căşuneanu, fost comandant al Garnizoanei Galaţi. Printre chiriași se află și angajați ai CJ, Laura Angheluţă, șefa Direcţiei de Dezvoltare Regională din cadrul CJ, adjuncta acesteia, Aurelia Domnițeanu și o duzină de consilieri în cadrul CJ.
Pe lângă aceste personaje din clientela politică, printre beneficiari se află și magistrați. Astfel, printre chiriaşii din apartamentele CJ s-a aflat şi soţul fostei președinte a CSM, judecătoarea Mariana Ghena, care a returnat apartamentul încă din 2005, dar se mai află în continuare judecătorii Simona Bacşin, Benone Fuică, Alina Savin, Florin Meleacă și Eugen Mortu, dar și procurorii Luparu Carmen, Sorin Leau, Dorina Leau, Mihaela Gurzu, Dumitru Baciu, Roșca Costache – fost prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Galaţi, acesta primind un apartament din fondul primăriei. El a şi fost arestat de DNA în 2012 pentru că i-a cerut lui Georgel Nicolae, căpitan de port la Căpitănia Galați, pe care îl ancheta pentru corupție, să îi cumpere apartamentul cu suma de 138.000 lei, în schimbul promisiunii că îl va ajuta cu soluţionarea dosarului penal aflat în lucru la parchetul pe care îl conducea. Fostul procuror Roșca nici nu avea dreptul la acel apartament de serviciu pentru că avea deja în proprietate un alt -apartament.
