La recent incheiata editie a Targului de carte Bucuresti, Grupul editorial Corint a lansat o noua si eleganta colectie de proza romana contemporana. Primele titluri publicate sunt Viata pe un peron de Octavian Paler, roman ajuns la editia a treia, Caravana cinematografica si alte povestiri, editie definitiva de Ioan Grosan, Trigrama Shakespeare (fictiuni speculative) de Cristian Tudor Popescu, volumul regretatului Costache Olareanu Fictiune si infanterie, aflat tot la editia definitiva, si nu in ultimul rand romanul lui Augustin Buzura, Refugii. In afara colectiei, dar nu mai putin interesanta este publicarea unui Jurnal secret semnat de criticul literar Alex. Stefanescu.
Viata pe un peron, aparuta acum aproape un sfert de veac, a fost un best-seller in acea vreme. Intr-o lume dominata de propaganda de partid, mesajul moral-filosofic al cartii, imbracat de autor in hainele unei parabole elegante pe linia existentialismului european, reprezenta impotrivire fata de sistemul despotic. Prefata este semnata de Daniel Cristea Enache, din care citam: „Rezistenta individului, valoarea umanitatii lui se verifica si se masoara la presiunea Istoriei, nu in vidul din afara ei”.
Caravana cinematografica a lui Ioan Grosan este un volum reprezentativ pentru povestirea romaneasca postbelica. Remarcat inca de la debut de critici importanti, Ioan Grosan este considerat un maestru al prozei, nuvela sa Spovedania fiind privita deja ca un „clasic” al genului. Prefata volumului este semnata de Nicoleta Clivat, care observa cu justete: „Personajele sale nu se simt tocmai bine ca „fiinte de hartie”, inchise intr-un destin strict textual.”
Fictiunile speculative ale lui Cristian Popescu atrag atentia prin caracterul lor insolit, mai ales ca cititorii lui nu au cum sa uite faptul ca autorul care navigheaza in spatii utopice este aceeasi persoana cu ziaristul taios. De fapt, intre cei doi distanta nu este mare, fiindca precizia verbului se intalneste si la scri-itor, si la ziarist. Mihai Iovanel, semnatarul prefetei, noteaza: „Textele lui Cristian Tudor Popescu mizeaza mult pe forta rationamentului intelectual… dar forta lor emotionala este cel putin la fel de semnificativa.”
Despre volumul lui Costache Olareanu, Fictiune si infanterie, criticul literar C. Stanescu scrie: „Este una dintre primele noastre scrieri postmoderne, un manual al tehnicilor si trucurilor textualiste. Sclipitor de inteligenta si plin de umorul ideii, cartea, ca si Cvintetul melancoliei sau Avionul de hartie, a probat in anii '80 un autor care stia sa dea cu tifla cenzurii si comandamentelor ideologice.
Prefatat de Mircea Iorgulescu, romanul Refugii al lui Augustin Buzura se vindea acum 20 de ani pe sub mana, fiind considerat o carte subversiva. Romancierul se arata atras de abisurile psihologiei si de aceea fiecare personaj contorsionat al sau era un fel de riposta data sistemului politic de la suprafata, simplificator. Obsedat de frica si singuratate, Augustin Buzura si-a conservat si dupa '90 specificul literar. De aceea „refugiile” lui sunt actuale si acum impotriva agresivitatii si a oricarui mediu grobian.
Surpriza mare a acestui ciclu de carti o formeaza insa Jurnalul secret al lui Alex. Stefanescu, din care au aparut fragmente in „Aspirina saracului”, carte care prin prospetimea ei poate fi gustata de cele mai diverse categorii de cititori. Carnavalul post-2000 al Romaniei este cuceritor in observatiile criticului. Beneficiind si de ilustratiile caricaturistului Ion Barbu, el se joaca pur si simplu cu personajele scenei noastre politice, culturale si eclesiale. Probabil ca, scriind cartea, autorul a scapat de multe toxine, ceea ce doreste si cititorilor sai.
