Pe langa biserici, din locurile aglomerate ale pietelor sau statiile de tramvai sunt nelipsiti. Au devenit atat de comuni pentru trecatorul grabit spre ziua de maine incat prezenta lor abia daca ii mai misca. Unii le mai intind o bancnota, altii ii privesc indiferent, ca si cand n-ar exista de cand lumea. Unul care abia se taraie sau care-si expune bratul lipsa ori capul lovit din cine stie ce motive starneste compasiunea mai tare celor din jur. In rest, fac parte din peisaj. Traiesc laolalta cu ceilalti, chiar daca ei nu alearga pentru bucata de paine, ci isi pun speranta ca o vor obtine din mila trecatorului grabit. Sunt cersetorii. Adulti si copii. Din proprie initiativa sau organizati in adevarate retele manipulate de mai-marii lor.
De cand au luat fiinta, sa fi trecut aproape doua luni, politistii comunitari au aplicat pe putin 80 de sanctiuni. Eradicarea cersetoriei e insa un fenomen fata de care nu s-au gasit solutii concrete pana acum. La vederea oamenilor imbracati in uniforma, cei mai multi fug sau se transforma brusc in cei mai normali cetateni ca sa nu fie din nou ridicati. „Noi aplicam masura sanctionarii si confiscarea banilor, a sumelor stranse pana atunci, dar cei mai multi cersesc pentru ca nu au. Cersetori sunt in toata lumea”, spune Costica Holca, seful Politiei Comunitare.
Retele organizate de cersetori
Tot el a spus ca in ultimii ani fostii gardieni se confrunta chiar cu adevarate retele organizate pe care le remarca in dorinta de a identifica situatia minorilor care intind mana la colt de strada. O parte din „sefii” acestora au fost identificati si ce e mai grav e ca „gestionarii” fac parte chiar din familiile copiilor care cersesc: „Am identificat o parte din cei care ii gestioneaza. Multi din ei sunt chiar parintii care isi trimit copilul, inainte de a pleca la scoala, cate doua ore la cersit. Ma deranjeaza situatia minorilor, cand vad un copil care cerseste la 10-12 ani, varsta la care trebuie sa se invete cu munca. El cerseste de pe acum. Noi purtam discutii cu parintii si pe ei ii sanctionam”, mai spune seful Politiei Comunitare. Cu cativa ani in urma, la nivelul Politiei Municipale exista un program intitulat „Inapoi acasa”, initiat de Guvernul Romaniei, prin sprijinul caruia minorii prinsi la cersit in alte localitati sau judete ale tarii erau trimisi inapoi acasa, dar proiectul a fost abandonat.
Dupa parerea fostului sef al IPJ Botosani, Costica Holca, programul acesta avea o oarecare eficienta in conditiile in care in perioada in care s-a desfasurat, numai din Capitala, de prin Gara de Nord si statiile de metrou au fost inapoiati cateva zeci de minori care intrasera in tot soiul de gasti mai mult sau mai putin periculoase. La fel s-a intamplat cu cei care cersesc in Botosani, dar au domiciliul in alte localitati: „Exista un program de activitati care nu cred sa fie abrogat, prin care numai din Bucuresti au fost preluate foarte multe persoane pentru Botosani. Eu cred ca este de actualitate acest program”. Acum se incearca alte actiuni in colaborare cu toti factorii responsabili de la autoritatea locala, pana la factorii politici si de educatie, dar sumele care se acorda pentru sustinerea organismului de paza si ordine pe strazi sunt foarte mici pentru plata oamenilor: „Noi ii prindem intr-un loc pentru ca sunt unii care isi au locul lor, dar de indata ce-i prindem isi schimba locul. Sumele sunt foarte mici, nu putem canaliza 2-3 oameni intr-un loc timp de opt ore. Asta nu inseamna ca trebuie sa-i acceptam, dar trebuie identificata cauza si s-o inlaturam daca se poate, sa aplicam solutii de ordin social. Factorii abilitati sunt preocupati de acest lucru”.
