„Este vorba şi de posturi bugetate şi nebugetate, pentru că nu cred că e cineva care poate să spună altceva decât că administraţia, cel puţin centrală, este supraîncărcată şi vedem clar în economie efectul, la modul în care lucrează. Foarte multe blocaje, foarte multe prevederi legale, care ar trebui să schimbe în bine mersul economiei, şi nu se schimbă, foarte multă rezistenţă la schimbările pe care secolul XXI le impune şi e un prim pas acela de a tăia aceste posturi vacante, fie că sunt ele bugetate sau nebugetate. Ministerele şi-au reţinut posturile care erau deja lansate pentru procedura de concurs. Într-adevăr, Ministerul Finanţelor (MFP) este cel care dă primul acest exemplu, pentru că am spus foarte clar de foarte mulţi ani, nu de acum, că este normal să facem acest pas. Ştiu că sunt multe nemulţumiri. (…) Dar trebuie să înţelegem cu toţii că, decât să stăm să vorbim de ani de zile că bugetul, bugetarii sunt cei care încarcă, haideţi să facem ceva, să luăm o măsură. (…)”, a declarat ministrul Finanţelor, într-o intervenţie telefonică la Antena 3. El a precizat că restructurarea va include şi funcţii de conducere din ministere şi alte instituţii de stat. „Ştiţi că în administraţie este un procent de 12% în care se pot încadra funcţiile de conducere. Dacă per total dispar poziţii, inclusiv acel 12% din structură este altul şi, implicit, pot dispărea funcţii de conducere. (…) Nu trebuie să avem mai multă muncă? Toţi vrem să fim cu mapa în ţara asta, dar cu munca mai puţin”, a spus Teodorovici.
Ministrul a adăugat că reorganizarea ministerelor (implicit restructurările) a fost unul dintre subiectele de pe agenda întâlnirii de la Guvern cu premierul Viorica Dăncilă, în urmă cu două zile: “A fost unul dintre subiectele de pe agenda acelei întâlniri, dar cu scopul de a pregăti şedinţa de Guvern şi cred că a fost o măsură foarte bună ca doamna prim-ministru să discute înainte de şedinţa de Guvern cu toţi colegii miniştri, pentru a vedea exact de la caz la caz dacă mai sunt avize de luat, observaţii, puncte de vedere”.
Cum arată noile scheme de personal din ministere
Cea mai mare reducere de personal se va aplica la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, conform unui proiect de hotărâre publicat de MFP. Documentul prevede pentru ANAF (aparatul propriu şi structuri subordonate) un număr maxim de 24.306 posturi, inclusiv preşedintele, vicepreşedinţii şi poziţiile aferente cabinetelor demnitarilor.
Ministerul Afacerilor Externe va avea maximum 2.421 posturi, exclusiv demnitarii, cabinetul ministrului, cabinetul ministrului delegat şi cabinetele secretarilor de stat din subordinea ministrului delegat, din care 938 în centrala MAE. Numărul maxim de posturi prevăzut pentru serviciul exterior este de 1.483.
Cu excepţia demnitarilor și a posturilor aferente acestora, schema de personal a ministerelor va fi următoarea: Ministerul Dezvoltării Regionale – 839 posturi, MFP – 1.815 posturi, iar Ministerul Justiţiei – 390 de posturi (aparat administrativ propriu, organizat la nivel de direcţii, servicii, birouri, denumite în continuare compartimente administrative). Sunt exceptate de la restructurare posturile aferente Direcţiei de Implementare a Proiectelor Finanţate din Împrumuturi Externe (DIPFIE) şi Direcţiei Naţionale de Probaţiune (DNP).
Ministerul Muncii va avea maximum de 359 posturi, iar Ministerul Tineretului şi Sportului – 138. La Ministerul Agriculturii şi unităţile aflate în subordinea acestuia vor fi 13.999 de posturi, din care 638 aparatul propriu al ministerului. La Ministerul Mediului vor fi 262 de posturi, la Ministerul Transporturilor – 430, la Ministerul Educaţiei – 458 de posturi, la Ministerul Sănătăţii – 317, din care: 10 posturi aferente Unităţii de Management al Proiectului Băncii Mondiale, 14 posturi pe perioada de realizare a obiectivelor investiţionale privind construcţia a 8 spitale regionale şi un post pentru Unitatea de coordonare pentru evaluarea tehnologiilor medicale.
Ministerul Culturii va avea maximum 180 de posturi, Ministerul Comunicaţiilor –
178, Ministerul Economiei – 166, Ministerul Energiei – 231 (inclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetelor acestora), Ministerul Fondurilor Europene şi unităţile subordonate – 1.322 şi Ministerul Turismului – 223 posturi.
Numărul maxim de posturi pentru Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat va fi de 297, din care 83 de posturi se vor utiliza pentru birourile care constituie reţeaua economică externă şi pentru reţeaua externă de promovare a comerţului exterior şi investiţiilor străine. Ministerul Cercetării şi Inovării va avea 140 de posturi.
La Ministerul Apelor şi Pădurilor sunt prevăzute maximum 201 posturi, iar la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul – 50.
„Încadrarea în numărul maxim de posturi şi în noua structură organizatorică se face în termenele şi cu respectarea regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de personal, prin ordin al conducătorului instituţiei, în termen de minimum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri”, se menţionează în proiect.
Ministrul Finanţelor: Restructurările, fără legătură cu lipsa banilor
Ministrul Finanţelor a mai precizat că are în analiză două scenarii de restructurare, care nu au legătură cu lipsa banilor de la bugetul de stat. „Ştiţi foarte bine am propus ca partid şi guvern legea salarizării şi o altă măsură la pachet, trebuie să regândim administraţia publică centrală în sensul de a vedea dacă într-adevăr numărul acesta foarte mare de funcţionari în sistemul public central e necesar, dacă sunt ministere care trebuie să îşi regândească schema de organizare. Ministerul Finanţelor Publice are ca funcţii-suport undeva la 18% din total.
Sunt alte ministere unde funcţiile de suport depăşesc 30%, atunci trebuie să reaşezăm la nivelul menţionat anterior. Orice guvern responsabil trebuie să aibă o astfel de abordare din respect pentru banul public, ca administraţia să fie mult mai suplă, să nu fie supradimensionată”, a spus Teodorovici.
Coaliţia PSD-ALDE a făcut peste 20.000 de angajări la stat
Deşi îngrijorarea ministrului Finanţelor cu privire la supradimensionarea aparatului bugetar pare întemeiată, în realitate, coaliţia PSD-ALDE este principala responsabilă pentru această situaţie. De când a venit la putere, PSD-ALDE a angajat peste 20.000 de persoane în sistemul bugetar, pentru a-şi mulţumi clientela politică. Angajările au început imediat după alegeri şi s-au temperat doar când bugetul era pe cale să explodeze. Aceasta, cu atât mai mult cu cât toate salariile de la stat au crescut substanţial în ultimul an. În 2018, ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor în Produsul Intern Brut va fi de aproape 9%, cea mai mare din ultimii 9 ani. Salariul mediu al funcţionarilor de la stat este de 3.700 lei net.
Angajările masive s-au făcut fără nici o analiză economică sau de impact. Acum, după ce a supraîncărcat schemele de personal, coaliţia vrea să dea oameni afară. Cel mai probabil vor pleca cei angajaţi pe vremea fostului regim politic.
