Acest transfer de acţiuni pare, însă, în contradicţie cu termenii acordului de salvare a economiei Greciei şi nu numai.
Grecia a beneficiat de trei pachete de salvare succesive, în valoare totală de 289 miliarde de euro, acordate, însă, cu preţul unor măsuri drastice de austeritate. Atena şi-a asumat angajamente, inclusiv vânzarea unităţilor străine ale băncilor sale care au primit ajutor de stat prin recapitalizare masivă.
Piraeus Bank Bulgaria, cu 75 de filiale şi active de 1,5 miliarde de euro, se bucură de o bună reputaţie, spre deosebire de banca-mamă din Grecia. Aceasta și datorită faptului că regulile de recapitalizare impuse de Sofia sistemului bancar au fost mai dure chiar înainte ca acestea să fie consolidate la nivelul UE.
Potrivit site-ului săptămânalului bulgar Capital, ceilalţi concurenţi la preluarea Piraeus Bank Bulgaria au fost Banca Americană de Credit BACB, condusă de Tsvetelina Borislavova, fostul partener al prim-ministrului Boiko Borissov, Investbank, condusă de Petya Slavova, şi un fond de investiţii cu activităţi în Europa Centrală şi de Est.
Prin preluarea sucursalei Piraeus Bank, Postbank devine a treia mare bancă din Bulgaria, unde va deţine o cotă de piaţă de peste 10%.
Piraeus Bank, cel mai mare grup bancar elen, a prezentat anul trecut planul strategic „Agenda 2020”, care prevede vânzarea afacerilor din Balcani (România, Bulgaria, Serbia, Albania şi Ucraina) şi reducerea portofoliului de credite neperformante. Conform planului, în luna iulie 2018, Piraeus Bank a finalizat procesul de vânzare a subsidiarei din România către fondul de investiţii J.C. Flowers & Co.
Pe de altă parte, Eurobank, fostul acţionar majoritar al Bancpost, şi-a vândut pachetul de 99% din acţiuni către Banca Transilvania, în luna aprilie a.c.
Vânzare suspectă
Surse de la Sofia apropiate tranzacţiei au afirmat că ceilalţi ofertanţi au avut şanse minime să câştige competiţia, întrucât tranzacţia fusese decisă de „greii” din sectorul bancar elen în urmă cu un an, notează Euractiv.com. Achiziţia indică, de asemenea, o schemă prin care băncile elene nu îşi vând unităţile din străinătate, ci doar le „reasamblează” activele, probabil cu ajutorul statului grec. Evident, acest lucru este împotriva condiţiilor impuse Greciei de către UE în privinţa eliminării riscurilor, ca parte a măsurilor de prevenire a unei noi crize bancare şi financiare. Mai mult, în mediul bancar de la Sofia se zvoneşte că alţi competitori au oferit un preţ mai mare pentru Piraeus Bank Bulgaria, dar au fost respinşi.
Cum se „sifonează“ economiile bulgarilor
O altă mare problemă ridicată odată cu această tranzacţie vizează posibile lacune în reglementările UE, care permit băncilor străine să păstreze 2,2 miliarde de euro din fondurile pe care le au în Bulgaria în băncile-mamă din alte ţări. Sursele citate susţin că OTP Ungaria, proprietarul băncii DSK Bulgaria, UniCredit Italia, proprietar al UniCredit Bulbank şi Piraeus Bank Grecia, prin filiala înregistrată la Sofia, păstrează câte 2,2 miliarde de euro din fondurile de economii ale bulgarilor în băncile-mamă, în depozite pe termen scurt, rulate săptămânal. În conformitate cu legislaţia UE, toate băncile sunt supuse restricţiei de a acorda împrumuturi la un nivel maxim de 25% din capitalul lor şi de doar 10% în cazul în care creditează entităţi afiliate. Un expert a comentat că, în această schemă ciudată, creditarea pentru băncile-mamă din Budapesta şi Roma este de 100%, iar în cazul Pireus Bank – de 130-140%.
În Bulgaria, doar băncile-mamă greceşti, maghiare şi italiene utilizează acest sistem. Motivul este că ţările cu risc economic ridicat nu au acces la bani pe pieţele internaţionale. „Nimeni nu dă bani Greciei, dar băncile greceşti din Bulgaria dau Greciei 600 de milioane de euro. Ei (grecii) nu pot să strângă bani din altă parte, dar le este atât de uşor să sifoneze bani în Bulgaria”, a spus un expert financiar, care este şi investitor internaţional.
Potrivit acestuia, Banca Naţională a Bulgariei (BNB) avea un „set de instrumente foarte limitat” pentru a acţiona în cazul vânzării sucursalei Piraeus Bank. Însă, este ciudat modul în care permite ca banii economisiţi de bulgari să „producă” în alte ţări, şi nu acasă.
Cât priveşte vânzarea subsidiarei Piraeus Bank Bulgaria, reprezentanţii Comisiei Europene au declarat: “Comisia nu comentează tranzacţiile specifice ale băncilor elene. Avem încredere că supraveghetorii implicaţi în procesul de aprobare a acordului au luat în considerare toate elementele relevante înainte de aprobarea tranzacţiei”.
