Vestile sunt bune in ceea ce priveste inflatia, a afirmat ieri guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu, astfel ca tinta pentru acest an ramane 5% plus/minus un punct procentual. Cu toate acestea, prognoza bancii centrale pentru sfarsitul lui 2006 este mai mare decat tinta, respectiv 6,1%. Banca centrala a revizuit astfel in sens pozitiv prognoza pentru 2006, care fusese anuntata anterior la un nivel de 6,8%, mai mare cu 1,8% fata de tinta principala.
Rata anuala la sfarsitul lunii iunie, 7,1%
Potrivit raportului prezentat ieri de guvernatorul BNR, procesul dezinflationist s-a accelerat in trimestrul II, astfel ca la finele lunii iunie rata anuala a inflatiei (iunie 2005/iunie 2006) a fost de 7,1%, cu 1,3 puncte procentuale sub nivelul inregistrat in martie 2006 si cu 0,9 puncte procentuale sub nivelul prognozat. „Aceasta tendinta a fost confirmata de rezultatele din luna iulie 2006, in ciuda prezentei unui efect de baza, respectiv o rata anuala de 6,2% si o inflatie cumulata pe primele sapte luni ale anului curent de 2,8%. Dezinflatia mai rapida s-a datorat in principal scaderii semnificative a dinamicii preturilor administrate si a celor volatile”, a precizat Isarescu.
Taxa pe viciu, un plus de bani
Impactul introducerii taxei pe viciu asupra cresterii preturilor de consum a fost de 0,85 puncte procentuale, sub prognoza de 1,1 puncte realizata de banca centrala in luna martie, dar este posibil ca aceasta masura sa produca un efect intarziat in luna august, a declarat Mugur Isarescu. El a precizat ca efectul introducerii taxei pe viciu „s-a imprastiat pe o perioada mai indelungata datorita modului in care a fost implementata”.
Banca centrala apreciaza ca o parte din socul introducerii de noi taxe a fost absorbit de producatorii de tutun, care si-au diminuat marjele de profit.
Alti factori care au dus la limitarea efectelor taxei de viciu au fost stocurile realizate de comercianti si marfa vanduta fara formalitati legale.
Excesul cererii fata de oferta s-a diminuat
Guvernatorul a precizat ca exista un exces de cerere fata de oferta, dar, desi diminuat, acesta va duce la cresterea importurilor si va avea un efect negativ asupra cresterii economice. Acest efect negativ se va extinde pana spre primul trimestru al anului 2007. In ultimele zece luni, a avut loc o evolutie ascendenta a Produsului Intern Brut (PIB) peste prognoza de crestere economica de 5,5%. Motivatia acestei tendinte a fost cresterea productivitatii de peste 10% inregistrata in ultimele luni. Isarescu a precizat ca o crestere reala a economiei de peste 5,5% inseamna ca „au avut loc transformari structurale la nivelul exporturilor”.
Riscuri potentiale
Unul dintre principalele riscuri care pot ameninta atingerea tintei de inflatie este dat de „caracterul politicii fiscale ce va fi implementate in urmatorii doi ani”. Referindu-se la eventuale alegeri anticipate, care ar putea duce si la o relaxare fiscala, guvernatorul bancii centrale a aratat ca efectele unei asemenea masuri asupra procesului de dezinflatie vor fi in mod cert negative. Alaturi de acest risc, banca centrala a identificat si alte pericole, cum ar fi potentiale derapaje ale politicii salariale din sectorul public, impactul inflationist al aplicarii politicii agricole comune dupa aderarea la Uniunea Europeana si presiunile suplimentare asupra cursului de schimb al leului ca urmare a unei eventuale deteriorari a perceptiei investitorilor straini privind rentabilitatea si riscul plasamentelor pe pietele emergente.
„Asa ceva nu o sa mai facem”
Desi Mugur Isarescu a subliniat ca BNR va monitoriza in continuare evolutia creditului neguvernamental, totusi, referindu-se la masurile care au fost adoptate pana acum pentru franarea vitezei de crestere a creditului acordat populatiei, guvernatorul a spus ca „asa ceva nu o sa mai facem”. Adica bancherii pot sta linistiti Ð rezervele minime obligatorii nu vor mai fi majorate, cel putin nu pana la sfarsitul acestui an. BNR a hotarat majorarea rezervelor minime obligatorii pentru depozitele in lei cu scadente mai mici de doi ani de la 16% la 20%, la sfarsitul lunii iunie 2006 si tot atunci a urcat si nivelul ratei de dobanda de politica monetara de la 8,5% la 8,75%.
„Banca centrala va monitoriza atent evolutia creditului neguvernamental si a preturilor unor categorii largi de active, cum ar fi cele imobiliare, astfel incat sa poata fi sesizate si contracarate prin actiuni de politica monetara potentialele evolutii ce ar genera riscuri din perspectiva dezinflatiei”, se precizeaza in raportul BNR.
