Suntem o societate divizată, peste care s-au aruncat benzină și foc acum câteva zile folosindu-se raportul MCV și rezoluția împotriva României votată în PE privind Justiția. Principiul este deja cunoscut: „Românilor nu trebuie să le faci nimic rău, doar să-i asmuți unii împotriva altora, se sfâșie ei între ei“.
Votul de blam dat de Comisia și Parlamentul European va fi folosit în campaniile electorale din 2019 și 2020. Opoziția a primit în sfârșit muniția pe care se chinuia să o găsească de doi ani pentru a rade PSD de la putere. În lipsă de idei generoase, în lipsă de programe economice care să aducă prosperitate, sănătate, educație și pace socială, politicienii vor stoarce voturi divizând și mai mult societatea în jurul mesajelor pro sau anti-Europa. Parcă îl și văd pe Iohannis călărind pe frica justificată a multor români de a fi dați afară din UE. De a fi abandonați istoric de Occident, cum am mai pățit după al Doilea Război Mondial.
Nimeni nu mai are măsură și rațiune de stat, cei care propovăduiesc pro-europenismul fără rezerve uită să ne spună dacă mai trebuie să sperăm la demnitate, suveranitate și identitate. Cei care țipă isteric împotriva Europei devin automat români verzi? Mă îndoiesc. Sau cât de anti-european trebuie să fiu, de fapt, ca să rămân român? Sau mai trebuie să rămânem români pe termen mediu dacă proiectul este să devenim toți europeni, dar unii născuți în Belgia, alții în Slovacia, alții la Vaslui? Vom fi cu adevărat egali atunci, dacă renunțăm la identitatea națională, așa cum ni se tot dă de înțeles?
O groază de întrebări la care elitele intelectuale și politice ale țării nu vor sau nu pot să răspundă. Fiind, de regulă, ocupați cu Corupția. Pentru că, nu-i așa?, asta am decis noi ca societate să dezbatem și să rezolvăm de 13 ani legați – la sugestia UE, bineînțeles.
Cei mai pesimiști spun, de fapt, că marele proiect european s-a cam încheiat, aceasta fiind o strategie economică de acaparare a piețelor de desfacere și a industriilor din Europa de Est. Știind că, de fapt, marile corporații conduc Comisia Europeană și îi ghidonează pe birocrații care o conduc, ce interes ar mai avea aceste entități europene să accepte „nasul pe sus“ al României? De aceea ne vor umili în continuare fără emoții. Ce-o să facem? Plecăm din UE, în contextul în care ne-au acaparat cam toată piața, tot business-ul? Chiar dacă, prin absurd, am pleca sau am fi scoși (aproape imposibil tehnic), proiectul economic a fost dus la bun sfârșit. Doar nu credeți că un Barroso sau un Juncker nu dorm noaptea de grija democrației românești. A, că le place să ne tuteleze ca pe niște copii mai prostuți e altceva! Barroso e ocupat să-i introducă pe clienții lui de lobby de la Goldman Sachs în diverse combinații, iar Juncker își caută și el probabil o bancă de investiții generoasă, că vine pensia.
Suntem puși la colțul Europei în anul Centenarului și parcă cineva încearcă să ne dea o lecție istorică. Eșecul aparține întregii clase politice, deși Iohannis pasează vina pe Dragnea și PSD, iar în contrapartidă Puterea a dat startul demonizării președintelui țării: din nou pun placa „hoțului de case“ care ne-a vândut străinilor. Dacă ar fi avut un dram de minte, s-ar fi pus la masă și ar fi negociat încă din 2017, fie doar pentru Centenar, un mare Compromis. Da, nu trebuie să ne fie frică de acest cuvânt. În special lui Iohannis, care „se dă fată mare“, dar a condus Sibiul și cu PSD, și cu PNL sau PD-L, a fost și cu Geoană și Voiculescu, dar și cu Băsescu sau Tăriceanu. Pe rând sau în același timp. Pentru că nu au fost în stare de un compromis în interes național, acum ne consumăm resursele în războiul acesta blestemat pentru putere. De ani de zile, Germania practică în interes superior compromisul, acolo se construiesc natural guverne de largă coaliție între dreapta și stânga și nimeni nu îi acuză de lipsă de democrație. Macron a procedat la fel în Franța.
De remarcat, în final, și bucuria bolnavă a unor pretinși agenți ai democrației după ce am fost decretați „corupții Europei“ prin actele oficiale ale UE. Iar Bulgaria, patria crimei organizate din Balcani alături de Serbia și Albania, este dată exemplu de bune practici europene în materie de justiție. Să râzi cu hohote, de ciudă însă. Bun, bulgarii au devenit de facto un land economic german, li se permit multe și pentru că sunt de o discreție proverbială, nici nu știi că sunt în UE. Lui Timmermans și Juncker nu le va crăpa obrazul de rușine, că ei și-au făcut treaba politică, dar europarlamentarilor români care au votat prostiile din rezoluția anti-România sper că da. Lui Dragnea la fel, că nu a fost în stare să blocheze votul în grupul socialiștilor europeni, PSD fiind unul dintre cele mai mari grupuri socialiste din PE.
Oricât de mult l-ai detesta pe sfertodoctul Iordache, făcut ’telectual cu patalama de „doctor la Chișinău“, nimeni cu un dram de rațiune nu poate aplauda atacul asupra casei sale, hărțuirea, mizeriile continue pe Facebook. Dejecția umană împachetată în principii și apoi folosită la desenat pe ușile și casele oamenilor. Oricâte dușmănii ai avea pentru PSD, cât de „dreptaci“ ai fi sau anticomunist, datele factuale, chiar și dosarele DNA, reale sau făcături, arată că hoția s-a împărțit echitabil în dreapta și în stânga eșichierului politic.
Dacă hoția și corupția sunt tot ce ne-a mai rămas nouă, ca națiune, de dezbătut… dacă ele sunt singurele noastre teme mari de discuție în societate și motive de implicare în politică, atunci suntem pierduți. Copiii născuți de Centenar nu vor prinde majoratul în granițele întregite lăsate de străbunicii noștri. Vor fi europeni cu siguranță, de origine română.
