Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor a precizat, totodată, că măsura interzicerii creşterii porcilor în gospodăriile populaţiei, cerută de marii proprietari de ferme industriale din România în urma epidemiei de pestă porcină africană, nu este luată în calcul de autorităţi. Motivele ţin de o tradiţie autohtonă de secole: „Nu cred că va putea face cineva aşa ceva. Comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, a spus că România adăposteşte peste 75% din porcii crescuţi în gospodăriile populaţiei din toate statele UE. Această cifră spune tot. Fiecare stat trebuie să identifice şi să aplice măsurile cuvenite“.
Şeful ANSVSA a dat de înţeles că strategia se va axa în continuare pe o campanie de informare a populaţiei.
„Nu ştiu dacă este prea mult ceea ce îmi doresc, dar mi-aş dori o formă de disciplină socială, în sensul de a se înţelege riscurile la care se supune populaţia care sacrifică porci în zonele afectate şi poate genera transferul bolii direct sau indirect în regiuni încă neafectate de boală. Sigur că factorul cel mai important care generează acest risc este hrănirea aceasta neconformă a porcului, nu ştiu dacă este corect, dar aş spune chiar primitivă, cu resturi alimentare. Este principalul factor de risc care face posibil transferul bolii dintr-o regiune afectată într-una neafectată. Trebuie să înţelegem că generăm nişte riscuri cu nişte consecinţe enorme, care afectează cetăţenii ţării. Nu cred că poate sau îşi propune cineva să controleze în detaliu fiecare cetăţean care sacrifică porcul, îl plimbă, îl duce dintr-o parte în alta. Oamenii trebuie să înţeleagă. Nu putem pune un jandarm la fiecare poartă“, a spus Brănescu, citat de Agerpres.
În opinia sa, niciun specialist nu ar putea oferi „cu onestitate“ un termen până la care va fi eradicată pesta porcină africană în România. „Dacă boala va fi dusă de factorul uman şi împrăştiată în toată ţara, va fi şi mai greu de gestionat. Pe de altă parte, este presiunea riverană, depindem de evoluţia epidemiologică din Moldova, din Ucraina, din Ungaria, chiar şi din Bulgaria, unde a intrat boala şi poate să se întoarcă şi să ne creeze o presiune epidemiologică pe segmentul sud-vestic, unde noi deocamdată ne apărăm. Depinde şi de factorii interni şi de cei externi“, a subliniat Geronimo Brănescu.
