Pe ordinea de zi a lucrarilor Sfantului Sinod, care s-a incheiat ieri, s-a aflat si tema numita „Hotararea Sinoadelor mitropolitane ale Mitropoliei Clujului si Sibiului in legatura cu proiectul de lege privind partajarea patrimoniului comun al cultelor ortodox si greco-catolic din Romania, definitivat cu prilejul sedintei comune de lucru a celor doua Sinoade mitropolitane”, care au avut loc la Manastirea Adormirea Maicii Domnului, din statiunea Izvorul Mures, in 19 septembrie 2006. Sfantul Sinod a imbratisat ideea celor doua sinoade mitropolitane din Cluj si Sibiu de a sustine initiativa legislativa oferita de Augustin Zegrean, deputat PD de Bistrita-Nasaud, conform careia greco-catolicilor ar urma sa li se ia toate bunurile patrimoniale, cate le-au mai ramas dupa 50 de ani de interzicere a cultului de catre regimul comunist. In mod surprinzator, in paralel cu initiativa deputatului PD, imbratisata de BOR, un grup de sapte deputati PSD a inregistrat la Parlament o alta propunere legislativa, dar care se intalneste cu prima, in ideea de a-i deposeda pe greco-catolici de toate bunurile patrimoniale pe care le detin in prezent: lacasuri de cult, case parohiale, cimitire, terenuri, paduri, care ar urma sa treaca in posesia cultului majoritar ordodox, pe principiul proportionalitatii numarului de enoriasi inregistrati la ultimul recensamant. Se contureaza, astfel, o strategie comuna a unor partide diferite pentru sacrificarea inca o data a Bisericii Greco-Catolice, in perspectiva castigului electoral viitor pe care l-ar putea aduce voturile majoritatii ortodoxe.
La Biroul Permanent al Camerei Deputatilor a fost inregistrata in 7 noiembrie 2006 o propunere legislativa „privind partajarea patrimoniului comun al cultelor ortodox si greco-catolic”, initiata de sapte deputati PSD: Petru Andea, Pavel Todoran, Ioan Buda, Filonas Chis, Iuliu Nosa, Viorel Pupeza, Mihaela Adriana Rusu. Prin articolul 1(1) al proiectului noii legi, Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica, este deposedata practic de toate bunurile sale patrimoniale, exact ca in perioada stalinista a anului 1948: „In localitatile rurale unde exista comunitati parohiale de ambele confesiuni, constituite ca persoane juridice, bunurile sacre – lacasul de cult, casa parohiala, cimitirul si terenurile aferente – devin proprietatea cultului majoritar, cultul minoritar urmand sa fie despagubit de catre cultul majoritar proportional cu valoarea respectivelor bunuri, pe baza evaluarilor facute la data partajarii patrimo-niului”. Singura deosebire fata de masura stalinista, din 1948, a suprimarii Bisericii Greco-Catolice e faptul ca bunurile sechestrate atunci au fost atribuite cultului majoritar ortodox fara nici un act, crezandu-se ca regimul comunist va fi vesnic, iar in anul 2006 deposedarea s-ar face pe baza unei legi, cu acte in regula!
Pe langa aceasta, ideile continute in proiectul de lege sunt delirante. Va despagubi vreodata cultul majoritar ortodox bunurile patrimoniale ale greco-catolicilor, pe care ar urma sa si le insuseasca inca o data? Pe baza evaluarii facute in 1948 sau in 2006? Cine, dintre cei care cunosc natura exacta a diferendelor actuale, de natura patrimoniala, dintre BOR si BRU, ar putea crede o asemenea fantezie? Si ce se intampla cu retrocedarile benevole sau obtinute pe cale juridica, operate pana acum, in cei 17 ani de tranzitie? Se vor intoarce inapoi la cultul majoritar, iar cultul minoritar greco-catolic va astepta cu litur-ghiile in strada iluzoriile promisiuni ale statului, „cu participarea voluntara a cultului majoritar, in spiritul intrajutorarii fratesti” (cum suna punctul 2), facute si pana acum, dar nerespectate niciodata? Toate celelalte puncte ale art. 1, cat si celelalte 3 articole ale noului proiect legislativ sunt la fel de rupte de realitate.
Mitropolitii Anania si Streza s-au aliat impotriva greco-catolicilor
Cele doua sinoade ale mitropoliilor ortodoxe din Transilvania s-au reunit pentru prima data intr-o sedinta comuna, la Manastirea „Adormirea Maicii Domnului”, din localitatea Izvorul Muresului, judetul Harghita, in data de 19 septembrie 2006. La aceasta intalnire, care poate fi considerata istorica, tinand seama de adversitatile de pana acum dintre mitropolitii Bartolomeu Anania de Cluj si Laurentiu Streza de Sibiu, au participat toti ierarhii eparhiilor din Mitropolia Ardealului si Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. In mod cu totul surprin-zator, cei doi adversari de pana acum, care pareau sa fi scindat uni-tatea de monolit a Sf. Sinod, si-au dat mana doar pentru a face front comun impotriva greco-catolicilor, cu ajutorul prompt al PD-ului. In acest sens, cele doua sinoade ortodoxe ale mitropoliilor de Sibiu si Cluj au optat pentru un proiect de lege oferit de Augustin Zegrean, deputat PD de Bistrita-Nasaud, prin care lacasele de cult si toate celelalte bunuri patrimoniale ale greco-catolicilor, confiscate de regimul comunist, sa nu le fie retrocedate conform actualelor legi ale proprietatii, ci pe „principiul proportionalitatii”, dupa numarul de recensamant al enoriasilor, cati au supravietuit timp de 50 de ani, dupa ce Biserica Romana Unita cu Roma a fost desfiintata. Acest punct de vedere are si sustinerea dlui Emil Boc, presedintele PD, care si-a exprimat public solidaritatea cu intentiile mitropolitului Anania, dupa ce acesta a anuntat ca a strans peste 2,5 miloane de semnaturi impotriva retrocedarilor greco-catolice. De altfel, in comunicatul oficial, difuzat de Patriarhia Romana, cele doua sinoade mitropolitane din Transilvania precizeaza ca sustin initiativa deputatului PD, „in numele celor 5 milioane de ortodocsi din cele 12 judete, pe al caror teritoriu fiinteaza cele doua mitropolii”. E de presuspus ca PD mizeaza pe acelasi numar de sustinatori, in viitoarea campanie electorala, conform „Aliantei BA” (Boc plus Anania), despre care ziarul nostru a scris imediat dupa intronizarea noului mitropolit de Cluj. Ramane surprinza impacarii dintre mitropolitii Anania si Streza, insa miza anihilarii „prozelitismului catolic” (cum au fost evaluate eforturile greco-catolice de a-si recupera fostele lacasuri, intr-un comu-nicat anterior al Mitropoliei Clujului) e prea mare pentru a se mai tine seama si de principiile moralei crestine. Ar mai fi de spus doar ca deputatul bistritean Augustin Zegrean este membru PD din 1990, a fost vicepresedinte al Comisiei juridice (pana in 1992) si membru in Comisia de redactare a Constitutiei.
