Adrian Cioroianu spune că au mai existat precedente de istorici chemaţi la poliţie după studierea şi publicarea unor date din arhive. „În măsura în care este adevărat ceea ce spun colegii mei istorici, această protecţie a datelor – care este dorită de noi toţi – dacă afectează munca istoricilor nu este în regulă. Iar, din păcate, avem astfel de precedente, inclusiv în Republica Moldova. Unul dintre colegii mei a adus în discuţie cazul unui coleg istoric de la Chişinău, care a scris despre Gulag şi s-a trezit chemat la DIICOT-ul local pentru că ar fi dat anumite date cu caracter personal“, ne-a declarat Cioroianu, prezent la evenimentul de lansare a unui volum, la standul Editurii Universităţii din Bucureşti, de la târgul de carte Gaudeamus.
Cioroianu susţine că un istoric nu şi-ar putea realiza cercetările fără a avea acces la date de arhivă. „Vă daţi seama că, pentru un istoric, aceste date despre anumite personaje care fie au murit în închisorile comuniste, în Holocaust, în timpul regimului de dreapta sau de stânga… Dacă este dusă la absurd, această lege a protecţiei datelor cu caracter personal nu-i mai permite istoricului să caute nimic în arhivă. Trebuie găsită o soluţie justă între protecţia datelor – pe care toată lumea o doreşte – şi activitatea istoricilor, a căror muncă este să caute în arhivă şi să probeze ceea ce găsesc prin descrierea numelor reale ale personajelor, de multe ori“, ne-a mai spus Cioroianu.
Întrebat dacă ar putea exista interese ca legea protecţiei datelor cu caracter personal să interzică accesul la documente de arhivă, Adrian Cioroianu a spus că este greu de dat un verdict în acest moment. „Nu aş putea să spun dacă este aşa sau dacă este altfel. Deocamdată nu a fost cazul. Până acum, în România, eu şi colegii mei istorici am putut să căutăm în arhive şi să ne desfăşurăm activitatea“, ne-a mai precizat fostul ministru.