Poluarea care a afectat în ultimele decenii zona Mării Negre a decimat delfinii și celelalte resurse piscicole marine, dar acum tinde să devină un risc și pentru sănătatea oamenilor, impunând monitorizarea factorilor de mediu.
O universitate din România este liderul unui proiect în cadrul căruia va deveni operațională o rețea de laboratoare din România, Grecia și Republica Moldova, pentru monitorizarea calității mediului în bazinul Mării Negre, prin investigarea complexă a evoluțiilor a şase clase de substanţe toxice din şapte componente de mediu, apa de suprafață și apele subterane, solul, roca și sedimentele, vegetația și fauna.
La Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galați a fost lansat Proiectul „Rețea de cooperare interdisciplinară în Bazinul Mării Negre pentru monitorizarea comună durabilă a migrației compușilor toxici în mediu, evaluarea îmbunătățită a stării ecologice și a impactului substanțelor dăunătoare asupra sănătății umane și prevenirea expunerii populației“ – „MONITOX“. P
roiectul este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate în cadrul Programului Operaţional Comun „Bazinul Mării Negre“ 2014-2020 și are o durată de implementare de 30 de luni. Bugetul total al proiectului este de 952.500 euro, din care contribuția UE este de 876.500 euro. Rețeaua interdisciplinară „MONITOX“ este formată din universitatea gălățeană, care prin Facultatea de Științe și Mediu este lider partener al proiectului, institutele de cercetări partenere fiind „Eastern Macedonia and Thrace Institute of Technology Kavala“ din Grecia, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării“ Tulcea și Institutul de Geologie și Seismologie și Institutul de Zoologie de la Chișinău.
Sistem de monitorizare ecotoxicologică a zonei Mării Negre
Potrivit coordonatorului proiectului, prof. dr. Antoaneta Ene, de la Facultatea de Științe și Mediu a Universităţii Dunărea de Jos, „MONITOX“ este o rețea de cooperare interdisciplinară având ca scop monitorizarea în comun a șase clase de substanțe toxice din șapte componente de mediu interconectate, respectiv sol, apă de suprafață, apă subterană, roca mamă, sediment, vegetație și faună, prin opt tipuri de investigații complexe. Scopul proiectului este de a se forma în zona Mării Negre o astfel de rețea de laboratoare și experți care pe viitor să funcționeze ca o platformă de monitorizare a calității mediului în Bazinul Mării Negre.
„Obiectivul general al proiectului este întărirea cooperării regionale transfrontaliere pentru îmbunătăţirea monitorizării în comun a poluării mediului înconjurător cu substanţe toxice şi o mai bună partajare a metodologiei de analiză a datelor, a informaţiilor privind starea ecologică şi impactul substanţelor nocive asupra sănătăţii umane. Acest obiectiv implică, pe de o parte, construirea unei reţele puternice de laboratoare analitice şi de experţi în Bazinul Mării Negre, pentru elaborarea unui sistem comun de monitorizare ecotoxicologică, menit să sprijine programele regionale de protecţie şi gestionare durabilă a mediului şi pe de altă parte, crearea unei platforme ştiinţifice cu informaţii armonizate privind toxicanţii existenţi în diverse compartimente de mediu: sol, apă, sediment, biotă, în zonele riverane, deltaice şi maritime partajate, dar şi impactul lor potenţial asupra ecosistemelor şi asupra sănătăţii populaţiei“, a declarat Antoaneta Ene.
Calculator de riscuri
Proiectul prevede şi crearea unui calculator de risc pentru sănătate care, în baza studiilor privind concentraţia de compuşi toxici dintr-o anumită zonă, ar putea ajuta populaţia să îşi calculeze, singură, gradul de periculozitate pe care îl reprezintă diverse produse alimentare, cum ar fi un peşte pescuit în Marea Neagră sau în Deltă, o legumă cultivată într-un sol poluat sau chiar gradul de pericol pe care îl reprezintă nisipul din parcul în care se joacă copiii.
Marea Neagră, cel mai mare bazin continental din lume
De obicei suntem tentați să luăm în calcul doar valențele turistice și economice ale Mării Negre, dar este și una dintre cele mai importante regiuni ale Europei, aproximativ o treime din zonele de uscat ale Europei având legături cu Marea Neagră. Este o zonă ce include părţi majore din 17 ţări, 13 oraşe mari şi o populație de 160 milioane de oameni. Bazinul Mării Negre este cel mai mare bazin continental din lume, cu ape salmastre şi fără maree, cu o lungime a ţărmului de 4.358 km, un volum de 529.955 kilometri cubi de apă şi o suprafaţă de 412.490 kilometri pătrați. În Marea Neagră se varsă marile fluvii europene, Dunărea, Niprul şi Donul. Marea Neagră este legată de Marea Mediterană, prin strâmtorile Bosfor și Dardanele şi de Marea Azov în nord-est, prin strâmtoarea Kerch. Adâncimea Mării Negre depăşeşte în unele zone și 2 kilometri. Cea mai mare adâncime este de 2.211 metri, în zona Ialta. Datorită acestor condiţii de mediu, apele Mării Negre sunt „moarte“ sub adâncimea de 180 m, acesta fiind cel mai mare bazin anoxic, lipsit de oxigen, din lume.
„Indicatorul“ poluării: au fost decimați 1,5-2 milioane de delfini
Întregul ecosistem al Mării Negre este într-un proces avansat de degradare, principalele cauze fiind poluarea şi pescuitul iresponsabil, care au dus la diminuarea resurselor biologice, a diversităţii speciilor şi a cadrului natural al ecosistemului Mării Negre. Unul dintre efecte este scăderea drastică a numărului delfinilor şi a speciilor şi cantităţilor de peşte. Pescuitul excesiv a afectat resursa piscicolă, asta determinând şi sărăcirea cantităţii de hrană pentru delfini.
Alte cauze sunt capturarea accidentală a unor exemplare de delfin în timpul activităţilor de pescuit legal sau braconajul cu metode şi instrumente ilegale, precum setcile pentru calcan, dar și poluarea apelor Mării Negre cu produse petroliere şi ape reziduale, ceea ce a dus la îmbolnăvirea populaţiilor de peşte şi de delfini, la perturbarea habitatului lor natural. Dacă în anii ´40-´50 efectivele de delfini din Marea Neagră erau estimate la 1,5-2 milioane de exemplare, în 1965 numărul lor a ajuns la numai 300.000 de exemplare, iar în 1984 la 80.000 de exemplare. Numărul acestora a crescut la 120.000 în anul 2013, după o serie de măsuri luate de România, Turcia, Bulgaria și Rusia, pentru salvarea delfinilor din Marea Neagră.
Primul pas, „Convenția“ semnată în 1992 la București
Dacă din punct de vedere geopolitic este o zonă cu multe complicații și tensiuni, din punct de vedere al protecției mediului Bazinul Mării Negre este o zonă a păcii, statele riverane ajungând la o înțelegere. Pe data de 21 aprilie 1992, a fost semnată la Bucureşti, de către reprezentanţii Bulgariei, Georgiei, României, Federaţiei Ruse, Turciei şi Ucrainei, „Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării“.
Pe 17 iunie 2009, statele riverane au semnat la Sofia „Protocolul privind protecția mediului marin al Mării Negre împotriva poluării provenite din surse și activități de pe uscat“, al cărui scop este prevenirea, controlul și eliminarea, pe cât posibil la maximum, a poluării, pentru a se obține o stare ecologică bună a Mării Negre. În acest context, cu siguranță că rețeaua de laboratoare și experți „MONITOX“ va fi un instrument util pentru furnizarea de date cu privire la factorii de mediu din Bazinul Mării Negre, date care ar putea fundamenta măsuri concrete pentru reabilitarea calității
mediului.
