Milioane de euro pentru vilele potentatilor din Masivul Parang

Primaria Petrosani, ajutata de autoritatile judetene din Hunedoara, este pe cale sa obtina o suma de 7 milioane de euro prin programul Phare, bani care urmeaza sa fie cheltuiti pentru vilele potentatilor din Statiunea Montana Parang.

Cine are casa in „statiune”

Ideea in sine este generoasa si se refera la amenajarea drumului judetean pana in munte, amenajarea unei canalizari, realizarea unui sistem de aductiune a apei si a iluminatului, ceea ce ar duce la modernizarea zonei.
Problema este insa ca in Parang prea putini sunt „muritorii de rand” care sa detina o casuta de vacanta. Majoritatea proprietarilor sunt oameni de afaceri, judecatori, directori sau fosti directori ai societatilor de stat. La ora actuala, exista circa 200 de parcele concesionate prin licitatie. Astfel, reprezentantii Primariei Petrosani au cerut dovada unui disponibil bancar de 100 de milioane de lei pentru inscrierea la licitatie, limitand in acest fel accesul doritorilor mai putin bogati, dar care isi puteau permite o redeventa de 2-3 euro/mp/an.

Potential turistic ridicat

Dupa 1990, Masivul Parang avea toate sansele sa devina o reala zona de agrement. Scoaterea la licitatie a parcelelor de teren, in vederea concesionarii, s-a dorit a fi un punct de plecare in acest scop. Zona, de un pitoresc aparte, este atractiva atat vara, cat si iarna, aici fiind amenajate partii performante de schi. Accesul este asigurat acum de un drum pana la cota 1.100 sau de telescaunul care urca pana la cota 1.700.
Din pacate insa, Parangul a devenit intre timp un rai al constructiilor ilegale. O parte a posesorilor de parcele au considerat, probabil, ca au concesionat o bucata de teren mult prea mica pentru posibilitatile lor si, in consecinta, s-au extins pe suprafata care apartine Primariei, ridicandu-si impresionante „casute de vacanta”. Municipalitatea nu a incercat, decat verbal, sa stopeze dezastrul, iar pana la urma a atribuit diferenta de teren ocupata abuziv celor care s-au extins ilegal. Chiar si acest lucru s-a intamplat dupa numeroase semnalari ale presei si dupa nenumarate controale de la judet sau chiar de la Ministerul Turismului, care cereau sa se faca ordine.
Reprezentantii de pana acum ai administratiei locale se intreceau in declaratii prin care recunosteau marea problema pe care o constituie Masivul Parang, dar in realitate nu se miscaa nici un deget pentru rezolvarea problemei, ca nu cumva potentatii zilei, detinatori de cabane, sa se simta deranjati. De fapt, nici nu aveau cum sa nu recunoasca realitatea mult prea evidenta, in conditiile in care din aproape 200 de cabane mai mult de un sfert depasisera suprafata concesionata, cea mai flagranta incalcare de teren fiind de 543 de metri patrati. In plus, foarte putine fose septice au fost corect amenajate. Majoritatea, dupa cum recunoaste si municipalitatea, sufoca padurea si otravesc apele paraie din zona.

In ultimul an, doar concesiuni discriminatorii de parcele

O perioada de timp, de aproape un an, s-a dispus stoparea concesiunilor de parcele, din cauza ca in Parang se construia haotic si nu exista nici macar un Plan de Urbanism Zonal, absolut necesar. Din 2004 insa la parcelele deja concesionate s-au mai adaugat altele. Mai precis, vreo 30, dupa evidentele Primariei. Dar si aici intervine un aspect: nu oricine poate participa la licitatie, din cauza ca municipalitatea a decis sa ceara doritorilor dovada unui disponibil bancar de 100 de milioane de lei, chiar daca vanzarea porneste de la 2,5 euro/mp/an si ajunge pana la valoarea maxima de 10 euro/mp/an – pret de concesiune.
Primarul din Petrosani, Carol Schreter, a declarat ca au vrut sa se asigure in acest fel ca pe parcela concesionata se va construi ceva, in cel mult un an, desi durata concesiunii este de 49 de ani. Si uite asa, visul unei cabane sau a unei casute de vacanta in statiunea Parang ramane doar pentru bogati. Restul, pot veni doar in excursie si sa se cazeze la cabanele altora mai norocosi.

7 milioane de euro pentru drumul pana la cabane si canalizare

Totusi, administratia publica locala si cea judeteana au incercat toate modalitatile pentru a obtine un credit Phare tocmai pentru Parang. Si asta, desi in Petrosani drumurile sunt pline de gropi, gazul metan ramane pentru multi un vis indepartat, canalizarea este slab dimensionata, casele de colonie inchiriate de primarie cad peste oameni, dar prioritar a fost Masivul Parang.
Carol Shreter este foarte multumit ca proiectul este pe cale sa obtina finantare si a afirmat ca „banii vor fi folositi pentru amenajarea drumului pana in varf, canalizare, aductiune de apa si electrificare. De asemenea, 90.000 de euro va costa amenajarea refugiului Salvamont din Parang. O mica parte ar trebui poate alocata pentru repararea statiei intermediare a telescaunului, aflata aproape la jumatatea traseului, unde mai multi turisti au reclamat ca si-au luxat sau chiar si-au rupt un picior, deoarece podeaua din lemn este putrezita din cauza umezelii.