Drumul desfundat de tara care leaga satul Corbu Vechi de comuna Maxineni, judetul Braila, s-a transformat miercuri, 13 iulie a.c., pret de cateva ore, intr-o vale a plangerii, strabatuta de zeci de carute in care localnicii si-au incarcat agoniseala de-o viata si s-au refugiat din calea viiturii de pe Siret.
Miercuri, ora 18. Incepe numaratoarea inversa pentru Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta Braila, care are la dispozitie doar patru ore pentru a evacua satul Corbu Vechi, din comuna Maxineni, din calea puhoaielor de pe Siret. Viitura – prognozata la 5.500 mc/s – „smulge” din casele lor 300 de suflete, nevoite sa se adaposteasca in liceul si caminul cultural din Maxineni si in scoala din Corbu Nou. Pe rand, in sat sosesc doua detasamente de evacuare si transport ale Garnizoanei Braila, formate din 30 de militari si patru autocamioane DAC, un detasament de salvare-evacuare, format din 20 de militari, trei barci si doua autocamioane DAC apartinand UM 01294 si 01531, doua dube cu 60 de jandarmi, forte ale Politiei, masini ale Serviciului Judetean de Ambulanta, reprezentanti ai Apelor Romane, autoritatilor judetene si locale. Drumul care leaga Corbu Vechi de lume pune la grea incercare chiar si masinile armatei, unul dintre autocamioane ramanand blocat pe traseu.
„Soarta noastra e in mainile celui de sus”
Pentru localnici, majoritatea oameni in varsta, nimic nu este mai greu decat sa-si paraseasca gospodariile. Mai ales ca unii dintre ei au trait experienta inundatiilor din 1970, cand satul, aflat intr-o vale, aproape de confluenta dintre Siret si Buzau, a fost practic ras de pe harta. „Mergeti sa vedeti ce a mai ramas din satul nostru. Cine stie ce o sa mai gasim din casele noastre, toata munca de o viata sa fie acum luata de ape”, spune Vasile P., cocotat pe lucrurile din caruta, langa o canapea si un aragaz. Echipajele de la Salvare se ocupa de persoanele netransportabile: un muribund, o batrana care se taraie in carje, un barbat nevazator. In mijlocul unei ulite, un tanar face o criza de epilepsie, tavalindu-se in noroi. „S-a speriat, dar nu face rau”, spun rudele, urcandu-l intr-o masina. Pe drum apare preotul, tragand de funie doua vaci. Merge apasat prin noroi, urmat de alti sateni, la fel de preocupati sa-si puna la adapost animalele. Viata si-au pus-o in mana lui Dumnezeu. „S-a facut rugaciune aici la biserica, sa ne fereasca Dumnezeu de ce e mai rau. Numai in El ne e credinta”, spune batrana Maria P. Peste satul Corbu Vechi se lasa inserarea. Oamenii merg tacuti ca niste umbre, cu ochii indreptati catre cer. Ei nu stiu cand se vor putea intoarce la locuintele lor, ramase in paza jandarmilor, dar incearca sa nu-si piarda speranta.