Scopul summit-ului este de a forța statele occidentale să adopte ca inevitabilă acceptarea de migranți pe teritoriul țărilor lor, împotriva dorinței cetățenilor acestor țări. Președinția și Guvernul român intenționează să semneze noul Pact pentru Migrație Globală fără ca acest subiect să fi fost introdus în dezbatere publică. Documentul limitează puterea cetățenilor români – stabilită prin Constituție – de a decide politica de emigrație pe teritoriul României. În schimb, autoritățile de la București cedează din suveranitatea României, mutând la ONU decizia asupra controlului migrației străine din România.
Asistăm la o convergență a puterii politice, de la președinte la Guvern, care a acceptat desființarea prerogativelor constituționale ce definesc dreptul – interzis acum – de a strămuta populații străine pe teritoriul național.
Preşedintele Klaus Iohannis a aprobat, săptămâna trecută, la propunerea Guvernului PSD, Memorandumul cu tema „Participarea delegaţiei României la Conferinţa interguvernamentală la nivel înalt pentru adoptarea Compactului ONU pentru o Migraţie sigură, ordonată şi reglementată”, a informat Administraţia Prezidenţială. „Prin acest Memorandum, Guvernul României a propus adoptarea unei poziţii de susţinere din partea României a Compactului Global pentru Migraţie, în forma convenită în urma negocierilor. De asemenea, prin intermediul acestui document a fost aprobat textul declaraţiei naţionale care va fi prezentată de către delegaţia României ce va participa la Conferinţa interguvernamentală pentru adoptarea Compactului Global pentru o migraţie sigură, ordonată şi reglementată, care va avea loc pe 10-11 decembrie, la Marrakesh, Maroc”, a precizat Preşedinţia.
Palatul Cotroceni pretinde că Pactul de la Marrakesh “nu încurajează migraţia şi nu are în vedere crearea de noi drepturi, fiind un document care reuneşte un set de politici şi bune practici în domeniu”, de la care statele pot să se inspire pentru implementarea politicilor migraţionale naţionale. „De asemenea, nu este un acord internaţional cu valoare juridică obligatorie, fiind respectată suveranitatea naţio-
nală a statelor de a decide propriile politici migraţionale naţionale şi prerogativele de a reglementa migraţia în cadrul jurisdicţiilor lor, în conformitate cu dreptul internațional”, susține Președinția.
Istoria funcționării ONU demonstrează însă că acordul formal față de un astfel de document este un prim pas într-o strategie a pașilor mărunți care se va finaliza cu obligativitatea aplicării de către națiuni a acestui acord astăzi încă formal.
Deși Palatul Cotroceni pretinde că suveranitatea națională a României nu ar fi afectată, în realitate Pactul pentru Migrație schimbă complet capacitatea cetățenilor români de a decide ei înșiși politica de emigrație pe teritoriul țării. După consultarea Pactului pentru Migrație, „România liberă” vă prezintă, punctual, acele prevederi din document care subminează direct interesele cetățenilor României: Emigrația ilegală devine practic acceptată juridic. ONU intenționează să extindă pentru emigranții ilegali, adică cei economici, drepturile destinate până în prezent refugiaților (Preambul, punct 4).
Dreptul națiunilor de a controla propriile frontiere e de facto suspendat. ONU scrie, în aceeași propoziție, două concepte complet opuse: „Niciun stat nu poate administra singur chestiunea migrației; susținem suveranitatea statelor și obligațiile lor sub legislația internațională” (Preambul, punct 7).
Opinia unei anumite națiuni față de politica de migrație nu mai are nici o importanță pentru ONU. Acordul stabilește ceea ce numește „o viziune comună” și mai ales „unitatea de scop” despre migrație (Preambul, punct 9).
Românii nu au nicio responsabilitate civilă față de migranți
Se inventează conceptul de „responsabilitate comună” a națiunilor față de emigranți și „obligația” supranațională de a respecta drepturile omului pentru TOȚI emigranții. Altfel spus, ONU stabilește că toți românii au o responsabilitate față de emigranți (Preambul, punct 11).
Autoritățile române vor fi obligate să emită acte de identificare pentru emigranții ilegali care vor exista pe teritoriul statului român (Obiectivul 4, punct 20).
România va fi obligată să acorde drept de muncă pentru emigranții ilegali de pe teritoriul ei (Obiectivul 5, punct 21).
România va fi obligată să acorde acces la educație pentru emigranții ilegali de pe teritoriul ei (Obiectivul 5, punct 21)
Foarte grav, România va fi obligată să acorde emigranților ilegali dreptul de a-și aduce membrii familiei extinse în România (Obiectivul 5, punct 21, litera i).
Emigranții ilegali vor primi tratament preferențial în fața legii: documentul recomandă „folosirea detenției migranților doar ca ultimă măsură; se recomandă folosirea altor mijloace” (Obiectivul 13, punctul 29). Altfel spus, Poliția și justiția vor fi descurajate să aplice legea împotriva emigranților ilegali; această favorizare a emigranților se întâmplă deja în țările vest-europene, unde autoritățile se feresc să aresteze și să condamne emigranți pentru aceleași infracțiuni pentru care arestează propriii cetățeni.
Manifestările religioase ale emigranților ilegali vor fi încurajate, în detrimentul religiei creștine asumate de majoritatea poporului român. Acordul interzice “discriminarea emigranților pe bază de religie” (Obiectivul 15, punctul 31, litera a). În toate țările occidentale unde s-a sancționat discriminarea emigranților pe bază de religie, efectele au fost exercitarea de presiune asupra religiei creștine dominante de către autoritățile secularizate ale statului și încurajarea disproporționată a religiilor practicate de emigranți.
Emigranții ilegali vor avea dreptul la asigurări de sănătate gratuite în România (Obiec-
tivul 15, punctul 31, litera e). Altfel spus, banii colectați de la românii plătitori de taxe vor fi folosiți pentru asigurări de sănătate ale emigranților ilegali de pe teritoriul României.
Obiceiurile și tradițiile emigranților vor primi statut egal alături de obiceiurile și tradițiile românilor (Obiectivul 16, punct 32, litera a).
În final, libertatea de exprimare a românilor cu privire la fenomenul emigrației este suprimată. „Se vor pune în practică legi care penalizează infracțiunile de ură și infracțiunile de ură agravate împotriva emigranților”, notează Pactul (Obiectiv 17, punct 33, litera a). Deși, teoretic, astfel se protejează emigranții împotriva agresiunilor fizice, în ultimii aproape 10 ani teza așa-numitelor „infracțiuni de ură” au dus la cenzurarea și urmărirea în justiție a ziariștilor și a simplilor cetățeni care relatează despre efectele negative ale emigrației necontrolate asupra societății în presă ori pe rețelele de socializare.
