Decizia a fost luată după aproximativ un sfert de oră de deliberări, având în vedere că şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti se opune extrădării jurnalistului.
Instanţa a respins cererea pe motiv că nu sunt întrunite condiţiile pentru extrădarea lui Kamil Demirkaya.
Pe numele acestuia a fost emis un mandat de extrădare de către autorităţile turce, procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti l-au audiat, au decis să nu-l reţină şi au trimis solicitarea în instanţă.
Pe 6 decembrie, la Curtea de Apel, Kamil Demirkaya a declarat că nu doreşte să fie extrădat în Turcia, deoarece Justiţia de acolo nu funcţionează, iar jurnaliştii şi cadrele didactice sunt „o ţintă”.
Ziaristul a anunţat că a cerut azil în România iar acuzaţiile care i se aduc de către autorităţile turce i se par „caraghioase”. El a explicat că, oficial, autorităţile din Turcia îl acuză de faptul că a avut pe telefon o aplicaţie (bylock), folosită de susţinătorii predicatorului Fethullah Gulen.
În sala de judecată, Kamil Demirkaya a explicat că în anul 1992 a plecat din Turcia, ocupându-se de activităţi educaţionale în străinătate, printre care şase ani în Republica Moldova (1997 – 2003), unde a fost director la o unitate de învăţământ, după care a condus redacţia ziarului „Zaman” din Bulgaria (2003 – 2011), întorcându-se apoi în Turcia, unde s-a pensionat. În august 2016, a venit în România, fiind şeful ziarului „Zaman România”.
Publicaţia „Zaman România” susţine că autorităţile turce au emis un mandat de extrădare la ordinul preşedintelui Turciei, Recep Erdogan.
Ziaristul turc locuieşte în Bucureşti împreună cu soţia şi fiul său în vârstă de 10 ani.
