Scandalul matusilor care i-au imbogatit pe politicieni a generat o veritabila emulatie a promisiunilor de verificare a declaratiilor de avere. Pana acum, insa, politicienii au avut mare grija sa-si netezeasca drumul spre imbogatire. Trucul este simplu: au reusit sa mentina proceduri complicate de verificare a averilor astfel incat posibilitatea unor acuzatii de natura penala sa fie aproape eliminata.
Obligativitatea politicienilor de a-si declara public averile a fost introdusa in Romania in 2003 in urma presiunilor Uniunii Europene. In momentul respectiv, in Romania exista doar Legea 115/1996 in baza careia declaratiile de avere ale demnitarilor erau tinute la secret. Cu alte cuvinte, declaratiile din perioade esentiale pentru prosperitatea unor alesi au ramas necunoscute opiniei publice.
Cum se verifica averea unui demnitar
Potrivit Legii 115/1996, cererea de cercetare pote fi depusa de seful Parchetului sau de conducatorul autoritatii publice la care a functionat sau functioneaza cel a carui avere este verificata, dar si de politicianul caruia i s-au adus imputari publice. In plus, orice cetatean se poate adresa cu o sesizare Ministerului Justitiei sau Parchetului, in cazul in care exista suspiciuni privind modul de dobandire a averii de catre un demnitar, dar, in acest caz, el trebuie… sa furnizeze indicii. Sesizarile anonime nu pot conduce la declansarea actiunii de control al averii. In situatia in care se apreciaza ca exista indicii privind provenienta ilicita a bunurilor unui demnitar, Parchetul inainteaza sesizarea Comisiei de control al averilor din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In practica, procedura a functionat greoi, fara efecte. Din 1996 – data intrarii in vigoare a legii – au fost instrumentate doar 12 cazuri, dintre care doar doua au ajuns pe masa instantei de judecata.
Au avut grija sa nu fie controlati
In momentul in care, in 2003, Guvernul Adrian Nastase si-a asumat raspunderea pentru pachetul anticoruptie care cuprindea si declaratiile de avere, reprezentantii societatii civile au atras atentia ca nu este suficient si ca trebuie sa existe mecanisme eficiente de verificare. Insa era ultimul lucru pe care-l doreau membrii Guvernului Nastase. Desi Guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament in aprilie 2003, modalitatea de verificare a averilor a ramas neschimbata, pana la finalul guvernarii PSD. In acest fel, Adrian Nastase a putut sa raporteze oficialilor europeni realizarea unui obiectiv, dar s-a tinut la adapost de orice emotii din punct de vedere juridic. Singurul efect unul de imagine: presa a avut ocazia sa scrie despre averile politicienilor pe baza unor documente oficiale, in conditiile in care, anterior, circulasera numeroase informatii neoficiale.
2005 – un nou Guvern, noi planuri
Problema modului in care s-au imbogatit demnitarii a fost repusa pe tapet cu fiecare ocazie cand politicienii si-au declarat averile. In primavara anului 2005, odata cu modificarea formularelor declaratiilor de avere, s-a promis si trecerea la verificari serioase.
La vremea respectiva problema a fost considerata o prioritate a autoritatilor. Presedintele Traian Basescu a anuntat infiintarea in cadrul Parchetului General a unei structuri care va verifica declaratiile de avere. Seful statului explica atunci ca demnitarii au fost obligati sa completeze astfel de declaratii, dar nu a existat o institutie care sa verifice cele declarate. De fapt exista pe hartie, dar a fost atat de discreta incat chiar si seful statului era convins ca nu exista!
In iunie 2005, Monica Macovei a prezentat un nou plan. Ea a anuntat un proiect de lege prin care urma sa se infiinteze o institutie independenta Ð Agentia de Integritate. In cadrul acesteia urmau sa fie angajati „agenti operativi” de meserie juristi si economisti. Ei urmau sa se ocupe de cercetarea declaratiilor de avere ale demnitarilor, a declaratiilor de interese, dar si cu verificarea situatiilor de incompatibilitate. Agentia urma sa aiba dreptul de a sesiza Parchetul in cazul in care descoperea elemente de natura penala.
Ce s-a intamplat de atunci? „Faptele” sunt sintetizate de Peter Eckstein Kovacs, presedintele Comisiei juridice din Senat: „La vremea respectiva, s-a considerat ca agentia ar urma sa fie un corolar al noilor declaratii de avere, ca prin aceasta ar urma sa se faca o verificare serioasa. Insa din partea Guvernului aceasta intentie nu s-a concretizat, si la ora actuala verificarile se fac pe legea din 1996”.
Botos se lauda cu patru verificatori
Cu prilejul depunerii ultimelor declaratii de avere a iesit la iveala ca, pentru cei chemati sa supravegheze corectitudinea politicienilor, totul este o formalitate. Procurorul general Ilie Botos a tinut sa se laude ca la Parchet a fost constituita o comisie care sa verifice modul de dobandire a averilor de catre demnitari. Teoretic, in cazul unor neconcordante, comisia de la Parchetul General sesizeaza Inalta Curte de Casatie si Justitie. Dar o declaratie a purtatorului de cuvant al Parchetului General, Robert Cazanciuc, a lamurit anvergura lucrurilor. Acesta a anuntat, pe fondul dezvaluirilor din presa, ca s-a decis suplimentarea numarului de procurori care verifica averile de la… unu la patru.
Pe de alta parte, ministrul Justitiei, Monica Macovei, a comentat ca anuntul lui Ilie Botos nu contine nimic nou. „Ceea ce am vazut in presa, ca procurorul general s-a sesizat si face verificari, as vrea sa se inteleaga faptul ca nu sunt verificari de natura penala, ci face anumite verificari pentru a sesiza acel departament de la Inalta Curte.” Ea a afirmat ca sistemul actual de verificare a averilor nu a functionat in practica: „Ar trebui ca acel departament de la Inalta Curte sa faca aceste verificari. Noi putem sesiza Inalta Curte, dar trebuie sa facem niste verificari, pentru ca Inalta Curte nu are aceasta posibilitate. Am zis, e un sistem care nu merge”.
Sebastian Bodu,
solutia-miracol
Spre deosebire de Ilie Botos, Monica Macovei doreste ca declaratiile de avere ale demnitarilor sa fie verificate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF). Macovei a si intocmit un proiect de lege in acest sens, pe care il va prezenta Guvernului. Monica Macovei promite ca lucrurile vor fi puse pe picioare pana la sfarsitul lunii ianuarie. „Lucram la un proiect care este gata, e in faza de proiect inca, iar agentia de integritate care urmeaza sa verifice si declaratiile de avere sa functioneze pe langa ANAF pana la sfarsitul lunii ianuarie”.
La randul sau, premierul Calin Popescu Tariceanu a anuntat ca sprijina verificarea averilor de catre ANAF. Ca si in alte ocazii, verificarea averilor a fost anuntata ca o prioritate, fiind trecuta printre obiectivele pentru 2006 ale principalului partid de guvernamant, PNL. „Vom trece la crearea structurii pentru verificarea declaratiilor de avere, ca sa nu ne mai trezim in situatii bizare. Nu ne dorim sa mai infiintam o institutie separata, structura va functiona in cadrul ANAF”.
Si DNA are atributii…
Oricum, nici alte institutii ale statului nu dau buzna sa lamureasca lucrurile. Ministrul Justitiei, Monica Macovei, a spus ca asteapta reactia Departamentului National Anticoruptie in ceea ce priveste imbogatirea lui Adrian Nastase. „DNA se poate autosesiza in cazul averii lui Adrian Nastase daca are suspiciuni de coruptie”, a explicat ministrul Justitei.
Luni vom afla oficial verdictul privind averea lui Dan Ioan Popescu
Inalta Curte de Casatie si Justitie se va pronunta, luni, in dosarul referitor la modul de dobandire a averii si a unor titluri de proprietate si afaceri de catre Dan Ioan Popescu, fost ministru PSD al Economiei si Comertului.
Dan Ioan Popescu si sotia sa s-au prezentat, ieri, la instanta suprema pentru a lua cunostinta de continutul raportului preliminar. Acesta a fost efectuat de un expert desemnat de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie si de catre doi experti, unul din partea Ministerului Finantelor si unul din partea familiei lui Dan Ioan Popescu. Documentele depuse la dosar de Dan Ioan Popescu au caracter clasificat si expertii nu au voie sa ofere informatii in legatura cu datele respective. Unul dintre avocatii lui Dan Ioan Popescu, Ion Neagu, a sustinut ca dosarul a fost discutat pe fond si partile si-au spus punctul de vedere. Ion Neagu s-a ferit sa dea informatii suplimentare pe motiv ca discutiile au fost confidentiale. Insa el a spus ca spera ca plangerea procurorilor sa fie respinsa. Si Dan Ioan Popescu s-a aratat optimist in privinta rezultatului anchetei.
Verificarea lui Dan Ioan Popescu a inceput dupa ce Centrul de Resurse Juridice a constatat neconcordante aparute intre declaratiile sale de avere din anii 2003 si 2004 si a sesizat Parchetul General. Cazul a ajuns la Inalta Curte de Casatie si Justitie si trebuia finalizat in decembrie 2005. Bineinteles, in toata aceasta perioada, avocatii lui Dan Ioan Popescu au avut ocazia sa se agate de o serie de chichite, invocand nerespectarea unor proceduri din Legea 115/1996, in ceea ce priveste modalitatea de sesizare. La un termen anterior, unul din avocatii lui Dan Ioan Popescu, Catalin Dancu, a acuzat Parchetul General ca nu a depus dovezi clare privind dobandirea ilicita a averii de catre Dan Ioan Popescu. In plus, Dancu a explicat ca Dan Ioan Popescu nu va depune nici un act privind dobandirea unor bunuri in anul 2000, asa cum a cerut Inalta Curte de Casatie. Si aceasta pe motiv ca sesizarea Parchetului vizeaza doar dobandirea averii in perioada 2001-2004.
