Vechi de aproape doua veacuri, cu o istorie zbuciumata, dar de o frumusete unica in peisajul banatean, orasul-statiune Buzias, odinioara loc de „pelerinaj” pentru regi, aproape ca nu mai exista astazi. Cu fiecare zi care trece, orasul mai moare un pic. Lipsa banilor si a unui program de investitii serios, pe termen lung, a facut ca, in ultimul deceniu si jumatate, „perla” apelor minerale din Banat – cum era Buziasul considerat odinioara – sa devina in prezent o ruina. Izvoarele si parcul sunt neintretinute, iar colonada – unica in Europa prin dimensiuni – sta sa se prabuseasca. Desi nominalizata de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) drept statiune-etalon in tratarea afectiunilor cardiovasculare, criza de personal medical a dus la inchiderea aproape a tuturor bazelor de tratament.
Colonada unica in Europa
Orasul Buzias a fost declarat statiune balneara inca din 1819 si este profilat in special pe tratamentul afectiunilor cardiovasculare, dar si cel al bolilor sistemului osos, renal, hepatic si gastric. Factorii naturali de cura sunt reprezentati de clima, ape minerale si CO2 natural, au afirmat specialistii.
Vechea statiune Buzias a fost revendicata de mostenitorii ultimului proprietar de dinainte de nationalizare, ceea ce explica pe undeva rezerva unor oameni de afaceri de a investi intr-o afacere neclarificata pe deplin din punct de vedere juridic. Desi fostii proprietari au reusit sa transforme micul targ banatean intr-un adevarat paradis, doar cateva dintre elegantele vile care au apartinut industriasului Jakob Muschong, din Jimbolia, mai sunt astazi functionale.
Dupa revolutie, nepoatele din Austria ale industriasului au revendicat vechea statiune, insa nu s-au putut intelege cu autoritatile, „marul discordiei” fiind parcul de circa 30 de hectare si colonada aflata in interiorul acestuia, unica in Europa prin dimensiuni. Parcul statiunii este rezervatie dendrologica. Exista numeroase specii rare de arbori, dintre care cea mai importanta este platanul. Elementul arhitectural simbolic al statiunii – colonada acoperita din parc – este construit in stil turco-bizantin, cu parapeti si chioscuri din lemn traforat, unic in tara noastra. In Europa exista doar doua promenade acoperite asemanatoare, la Karlovy-Vary si Baden-Baden, insa mai mici ca dimensiuni.
Franz Joseph a dormit la Buzias
Legendele spun ca descoperirea apelor ii apartine unui cioban. Potentialul apelor minerale de la Buzias a fost cu adevarat pus in valoare in primul deceniu al secolului al XIX-lea, dupa ce un profesor universitar a testat calitatea acestora. Andreas Winteri a descoperit ca apa din Buzias contine, alaturi de gazul carbonic, calciu, fier si sodiu. In 1811 a avut loc inaugurarea primului sezon balnear, pentru ca, opt ani mai tarziu, in 1819, Buziasul sa fie declarat localitate balneara, avand in functiune cinci izvoare si instalatii de cura.
In 1820 a avut loc amenajarea parcului de 30 de hectare care inconjoara baile si, tot atunci, asezarea a fost colonizata cu zeci de familii de maghiari din sudul Ungariei. Din zona germana Viedenthal au venit alte zeci de familii catolice germano-cehe, ceea ce a facut ca, in 1825, Buziasul sa aiba 210 familii.
Statiunea a fost vizitata de insusi imparatul austro-ungar Franz Joseph de Habsburg, care a asistat la manevrele militare organizate in jurul localitatii Buzias ce au inceput la 3 septembrie 1898 si au durat patru zile. Imparatul a fost insotit la manevrele militare de arhiducele Franz Ferdinand, mostenitorul tronului, ministri, ofiteri superiori si atasati militari si a fost cazat la vila „Imperial”.
„Perla” Banatului
Baile Buzias au fost cumparate, in 1906, cu 800.000 de coroane, de Jakob Muschong, prosper industrias, care detinea o fabrica de tigla in Jimbolia si una de caramida in Lugoj. La scurt timp de la achizitie, noul proprietar pune bazele societatii pe actiuni „Muschong Baile Minerale” Buzias. Din acel moment statiunea progreseaza rapid, cunoscand cea mai infloritoare etapa. Industriasul construieste fabrica de imbuteliat apa minerala, hotelul si baia „Phoenix” si doteaza cu 12 vane noi baia feruginoasa.
La scurt timp, Baile Buzias devin cunoscute si pentru tratarea bolilor cardiovasculare. Dupa aparitia Legii 10, nepoatele fostului industrias au revendicat toata averea bunicului, insa putine dintre fostele proprietati mai sunt astazi functionale: cateva din vechile vile de cazare (locuite cu chirie) si fostul cazino din parcul statiunii (folosit pentru unele manifestari publice). Atat cazinoul, cat si colonada fac parte acum din patrimoniul arhitectural si cultural al orasului Buzias – spun specialistii -, in timp ce majoritatea hotelurilor existente in statiune au fost ridicate in anii comunismului.
Dupa revolutie nu s-a mai investit mare lucru, iar statiunea a intrat in declin. „Daca Muschong ar vedea ce s-a ales de tot ce a construit, s-ar rasuci in mormant”, spun localnicii.
Baze de tratament inchise
Putini stiu, poate, ca Buziasul este singura statiune din zona de vest a Romaniei asemanatoare cu cea din Covasna. Cu toate acestea, bogatiile naturale sunt lasate in paragina, iar orasul moare cate putin cu fiecare zi care trece. Specialistii sustin ca nu se respecta statutul de oras-statiune, izvoarele si parcul nu sunt intretinute corespunzator, iar copacii sunt adesea taiati dupa bunul plac al unora. Colonada statiunii, monument de patrimoniu, se afla intr-o stare avansata de degradare si risca sa se prabuseasca dintr-un moment in altul. Pe de alta parte, lipsa personalului medical specializat (in statiune mai sunt doar patru medici, dintre care doi pensionari, in varsta de peste 70 de ani) a dus la inchiderea mai multor baze de tratament, singura care mai functioneaza fiind cea de la Hotelul „Parc”. Desi Buziasul a fost nominalizat de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) ca statiune-etalon pentru profilaxie, terapie si recuperare in bolile cardiovasculare, lipsa unor programe de investitii pentru reabilitarea statiunii si dezinteresul fac ca fosta „perla” a apelor minerale din Banat sa dispara pentru totdeauna.
O raza de speranta
Desi detine un potential turistic extraordinar, atat gratie pozitiei excelente (este situat la numai 30 de kilometri de capitala Banatului si Aeroportul International Timisoara), cat si faptului ca este unica atractie balneara din judetul Timis, orasul-statiune Buzias este ocolit de investitorii strategici din domeniu. Printre putinii care s-au aratat interesati sa deschida o afacere aici se numara SIF Transilvania. Societatea de investitii financiare a anuntat de curand ca intentioneaza sa vina cu o infuzie de 2,5 milioane de euro numai pentru renovarea a doua cunoscute hoteluri din statiune, „Timis” si „Parc”. Desi „cu o floare nu se face primavara”, este totusi un prim-pas care ar putea atrage si alti investitori – sunt de parere localnicii. In proprietatea statiunii Buzias mai sunt incluse 12 vile, Gradina Banateana, Hotelul „Buzias”, fostul cazino si unicul strand cu apa minerala din tara.
