Ieri, reprezentantii Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Bucuresti au iesit din nou in public, anuntand intrarea intr-o noua faza a ofensivei pentru stoparea santierului de langa Catedrala Sfantul Iosif. Astel, au fost date in judecata toate institutiile implicate in autorizarea constructiei inalte de 75 m, cu 19 etaje si patru niveluri subterane, ale carei lucrari au inceput in imediata vecinatate a lacasului-monument istoric: Primaria Generala a Capitalei, Primaria Sectorului 1, Ministerul Culturii si Cultelor, Inspectoratul de Stat in Constructii si, desigur, SC Millennium Building Developement SRL.
Prin aceasta actiune in justitie, fara precedent in viata cultelor din Romania, se cer „oprirea de urgenta a lucrarilor si anularea autorizatiei, act vremelnic, obtinut pe cai obscure, cu mare rabdare, viclenie umana si rea-credinta”. In continuarea acestei initiative, Arhiepiscopia Romano-Catolica a inceput o serie de audiente la ministerele si institutiile de resort din tara si a facut demersuri la institutiile internationale care apara drepturile religioase si libertatea de credinta, inclusiv la Bruxelles, ale caror reactii se asteapta. Reprezentantii Arhiepiscopiei dau ca sigure interventia in urmatoarele zile a Vaticanului si, posibil, a Patriarhiei Romane. „Acum, suntem pe deplin convinsi ca scenariul sub care s-a autorizat acest proiect nu este rezultatul unor erori umane, ci o actiune premeditata”, au sustinut pr. Francisc Dobos si pr. Fabian Mariut, secretari eparhiali, in conferinta de presa organizata ieri, la sediul Arhiepiscopiei, in timp ce excavatoarele santierului muscau cu lacomie din pamantul de langa Catedrala Sf. Iosif, adancind groapa celor patru niveluri subterane ale viitorului mastodont.
Pentru a convinge opinia publica de „ilegalitatile comise in desfasurarea procesului de avizare si autorizare a constructiei propuse langa catedrala”, Arhiepiscopia a pus la indemana presei o serie de acte, documente si dovezi imbatabile, care ii sustin demersurile, radicalizate abia dupa deschiderea santierului, pentru ca IPS Robu a avut incredere in institutiile statului si a sperat pana in ultima clipa ca ii va lua cineva in seama argumentele impotriva constructiei, dupa dezastrul provocat de o actiune similara in cazul Bisericii Armenesti din Bucuresti. In acest sens, Arhiepiscopia are dovezi ca nici macar problema proprietatii terenului pe care se construieste buildingul nu este lamurita pe deplin, din punct de vedere legal, unele suprafete ale actualului santier apartinand Bisericii, prin decizia de atribuire eliberata de Primaria Sectorului 1 inca din iulie 1990. In viziunea Arhiepiscopiei, marea problema a autorizatiei de constructie ar fi absenta Expertizei Tehnice asupra Catedralei, care nu s-a putut realiza pentru ca Biserica n-a permis intrarea pe proprietatea sa. In vederea obtinerii autorizatiei de constructie, aceasta expertiza tehnica absolut necesara a fost substituita cu viclenie printr-un „simulacru de studiu de impact asupra realizarii constructiei noi propuse, fara nici un fel de referire la starea structurala a Catedralei Sf. Iosif. Din acest punct de vedere, un astfel de document este total ilegal, iar Expertiza Tehnica asupra starii Catedralei lipseste cu desavarsire din procesul de autorizare”, desi documentul este cerut de avizatorii MCC si ISC-ICMB.
Expertii Arhiepiscopiei, care au consultat specialisti din strainatate, apreciaza ca studiul de impact este „superficial”, mai ales dupa precedentul dramaticului accident de la Biserica Armeneasca. Daca ar fi sa luam doar un singur exemplu, eludat de studiul de impact, din multele detaliate de Arhiepiscopie, perspectivele se arata catastrofale. Astfel, raul subteran de apa freatica de sub catedrala ar putea fi blocat de stavilarul celor patru niveluri subterane ale buildingului, astfel incat – in prima faza – apa ar putea impinge in sus catedrala, iar dupa ce raul isi va gasi un nou curs stabil, fenomenul ar putea fi invers. Cum va rezista catedrala, dupa ranile provocate in structura ei de cutremurele din 1929, 1940, 1977, 1986 si 1990, cat si de bombardamentele din 1944? Este doar o intrebare din multele pe care le pune Arhiepiscopia si la care toti cei ce ar trebui sa apere monumentele istorice ale Capitalei ar avea obligatia juridica si morala sa raspunda. Pana vor raspunde, Capitala este deja impanzita cu postere, difuzate de Civic Media, sub genericul: „Va place noul Bucuresti?”, in care Biserica Armeneasca si Catedrala Sf. Iosif apar strivite inadmisibil, ca monumente istorice, de uriasii zgarie-nori din preajma.
Videanu considera justificat demersul
Primarul general Adriean Videanu a afirmat ieri ca el considera justificat demersul Arhiepiscopiei Romano-Catolice care a actionat in judecata Primaria Capitalei, alaturi de celelalte autoritati implicate in scandalul legat de ridicarea constructiei de langa Catedrala Sf. Iosif. Videanu a apreciat ca in acest fel se va clarifica situatia. Edilul-sef al Capitalei a declarat ca nu putea cere Primariei Sectorului 1 sa anuleze autorizatia de construire pentru ca nu exista o relatie de subordonare intre cele doua primarii. „Instanta va fi mult mai avizata decat mine sa ia decizia necesara pe baza argumentelor pe care partile le vor prezenta. Am anuntat de mai mult timp ca singura solutie pe care o intrevad este cea pe calea justitiei pentru a pune capat odata pentru totdeauna polemicilor si speculatiilor”, a afirmat Videanu. C.B.